20 de ani de la adoptarea noii Constituții a României

Astăzi se împlinesc 20 de ani de la adoptarea noii Constituţii democratice a României. 

Actuala lege fundamentală a statului român, a fost adoptată în 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării prin referendum la 8 decembrie 1991.

Constituția României este legea fundamentală a statului român ce reglementează principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale.

Prima Constituţie a fost adoptată în ţara noastă în perioada 3/15 iulie 1864 şi se numea „Statutul Desvoltator Convenţiunii”.

Convenţiunea pune la baza organizării Principatelor Unite principiul separaţiei puterilor în stat, încredinţând Domnului puterea executivă, iar puterea legislativă în mod colectiv Domnului, câte unei Adunari Elective de fiecare Principat şi unei Comisii Centrale comune.

Domnul era ales pe viaţă, trebuia să fie pământean şi guverna cu ajutorul miniştrilor. Se prevedea egalitatea în faţa legii, se garantau libertatea individuală, proprietatea, drepturile civile şi politice şi se desfiinţau privilegiile.

Odată cu venirea la putere a lui Carol I,  pe 1 iulie 1866, intră în vigoare o nouă Consttituţie numită atunci „Constituţiune”.

Această Constituţie a suportat o serie de revizuiri: cea de la 12 octombrie 1879, cea de la 8 iunie 1917. Dar şi o tentativă de revizuire în anul 1914.

Din 29 martie 1923 România avea o nouă Constiuţie, care însă este abrogată prin Decretul regal din 27 februarie 1938, de către Carol al II-lea. Noua Constituţie reprezenta un abuz, întrucât separaţia puterilor în stat era de fapt desfiinţată şi se produce o concentrare masivă a puterii în mâinile regelui, care devine capul statului.

Iniţiativa legislativa este tot de competenta regelui, limitând iniţiativa parlamentară numai la legile de interes obştesc.

Regele putea convoca, închide, dizolva ambele Adunări sau numai una din ele şi le putea amâna lucrările.

Însă după 6 ani de  abuz constituţional, Regel Mihai I repune în vigoare Constituţiunea din 1 iulie 1866, revizuită la 29 martie 1923,  printr-un simplu decret regal semnat la 31 august 1944.

 În Europa, la acea dată erau numai patru state constituţionale: Elveţia, Suedia, Anglia şi România.

După patru ani, Constituţia este modificată din nou, de data asta de către comuniştii aflaţi la putere.

În perioada dictaturii comuniste s-au succedat fara intrerupere trei constitutii: Constituţia Republicii Populare Române din 13 aprilie 1948, Constituţia Republicii Populare Române din 24 septembrie 1952 şi Constituţia Republicii Populare Române din 21 august 1965.

După 42 de ani de comunism, în decembrie 1989 se pun bazele formării unui nou stat şi a unei noi legi fundamentale. Astfel că pe 8 decembrie 1991 intră în vigoare Noua Constituţie a României.

În anul 2003, Constituţia din 1991 a fost revizuită prin referendumul desfăşurat în perioada  18-19 octombrie 2003, care a intrat în vigoare  la 29 octombrie 2003 prin publicarea în Monitorul Oficial al României.

Şi actuala Constituţie este supusă unui proces de modificare la iniţiativa Preşedintelui României, Traian Băsescu. Însă pentru că nu deţine majoritatea în Parlamentul României, procedura legală de modificare a legii fundamentale este blocată de către Opoziţie.