Breaking news

125 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu

loading...

În urmă cu 125 de ani, pe 15 iunie 1889, a încetat din viaţă Luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Pe numele său de botez Mihail Eminovici, poetul este considerat cel mai important reprezentant al literaturii românești.

mihai eminescu 125 de ani de la moarteMoartea lui Mihai Eminescu este învăluită în mister și la 125 de ani de la tragedie. Eminescu, un poet naționalist și cu dragoste de țară, a devenit foarte incomod atât pentru politicienii români cât și pentru cei străini. Curajul său de a spune adevărul, în versuri, i-a adus moartea într-un ospiciu.

Începutul sfârșitului lui Eminescu s-a produs în anul 1880 când a devenit redactor șef al ziarului Timpul şi ia o atitudine dură vizavi de mişcările politice care aveau loc în România, prin articole acide la adresa corupţiei şi trădării intereselor naţionale de către clasa “grecoteilor” şi “bulgăroilor cu ceafa groasă”.

Eminescu a protestat vehement în ceea ce priveşte înstrăinarea Basarabiei, a politicii interne care urmărea aservirea scopurilor Imperiului Austro-Ungar (printre care renunţarea la Ardeal), dar şi invazia evreiască în Moldova.

În 1882, Eminescu ia parte la înfiinţarea unei societăţi secrete, “Societatea Carpaţii”, al cărui principal scop era susţinerea Ardealului în favoarea dezlipirii de Imperiul Austro-Ungar şi alipirea lui de ţară.

La presiunea externă, Guvernul de la București a arestat și condamnat conducerea Societăţii Carpaţii. De frica unui scandal național, Guvernul nu-l implică în proces și pe Eminescu. Însă, atunci s-a pus la cale, prin operaţiuni speciale ale serviciilor secrete, și a ordinului venit de la Viena, eliminarea din viaţa socială şi publică a Poetului Naţional.

‘Şi mai potoliţi-l pe Eminescu!’ – aşa suna Ordinul care venise direct de la Viena.  Curtea Imperială se temea cumplit că – în urma campaniei de presă a publicistului cu impactul cel mai furtunos asupra conştiinţei românilor din nordul şi din sudul Carpaţilor Meridionali, Eminescu – se putea declanşa un tsunami devastator. Ordinul a fost dus la îndeplinire grabnic, cu slugărnicie criminală, de toate autorităţile române de sub sceptrul lui Carol I, prin silinţa doctorului Alexandru Şuţu. El, doctorul Şuţu, i-a prescris, pentru o boală inventată, doze letale, din ce în ce mai mari, de injecţii cu mercur – otravă necruţătoare.

Pe 6 iunie 1883, Eminescu citeşte poemul “Doina” la Junimea. Un poem care a constituit condamnarea la nebunie şi la moarte a poetului. “Doina” întruchipa testamentul politic al lui Eminescu, care dorea o Românie mare. 28 iunie 1883 este data la care Eminescu a fost internat prima oară la ospiciu unde i s-au pus diagnostice false și l-au tratat cu mercur, în doze foarte mari.

Tot la 28 iunie 1883, Austro-Ungaria a rupt relaţiile diplomatice cu România pentru 24 de ore, timp în care Germania trimitea scrisori de ameninţare României, prin intermediul cărora o soma să intre în alianţa militară. În acea zi trebuia să se semneze un tratat secret între Austro-Ungaria, Germania, Italia, pe de o parte, şi România, de cealaltă parte.  Regele Carol I semna liniştit în octombrie 1883, Tratatul secret cu Germania şi Austria.

Dr. N. Tomescu, unul dintre medicii care s-a ocupat de Eminescu notează în unul din jurnalele sale: Oricum ar fi, sfârşitul total nu părea iminent, căci el se nutrea bine, dormea şi puterile se susţineau cu destulă vigoare. Un accident (n.r.- Eminescu a fost lovit în cap cu o piatră de către un pacient nebun) însă de mică importanţă a agravat starea patologica a cordului şi a accelerat moartea. 

Azi, la împlinirea a 125 de ani de la trecerea în neființă a lui Eminescu, în ţară şi în străinătate vor avea loc mai multe manifestări comemorative. Academia Română organizează azi, la Ateneul Român o manifestare omagială, prilej cu care, printre altele, va fi lansat și un Album Eminescu, apărut zilele trecute la Craiova.

La Cluj-Napoca, începând cu ora 12.30, vor fi depuse coroane şi jerbe de flori la statuia lui Mihai Eminescu din faţa Teatrului Naţional.

Duminică, 15 iunie 2014, la împlinirea a 125 de ani de la moartea poetului naţional Mihai Eminescu, un sobor de preoţi din Arhiepiscopia Bucureştilor va săvârşi o slujbă de pomenire la mormântul poetului din cimitirul Bellu din Capitală. Tot în aceeaşi zi, în Catedrala patriarhală se va săvârşi slujba Parastasului pentru poetul Mihai Eminescu, la finalul Sfintei Liturghii.

Din 2011, data de 15 ianuarie, ziua nașterii poetului Mihai Eminescu, se sărbătoreşte drept Ziua Culturii Naţionale.

loading...