Breaking news

World Vision a lansat campania “Avem nevoie de tineri agricultori!”

loading...
0 14

Harta agriculturii în anul 2018 seamănă izbitor cu cea de acum 100 de ani, când agricultura se împărțea între marile moșii pe de o parte, și pe de altă parte milioanele de țărani care trudeau un petic de pământ.

În ciuda avântului luat de tehnologie, în ciuda maturizării economice și a evoluției evidente din atâtea și atâtea domenii, agricultura românească a stagnat, având aceiași indicatori ai unei agriculturi bipolare: și acum avem câteva ferme de mii de hectare și mii de animale, iar la polul opus găsim un milion de ferme sub 10 ha.

75% din fermele din România au 1-2 hectare și o producție medie anuală sub 2000 euro.

Agriculturii românești îi lipsește ferma medie – coloana vertebrală a agriculturii Europei – și implicit clasa de mijloc care să genereze și să susțină economia și dezvoltarea locală, pentru că acești oameni preferă să plece din România în speranța că vor avea un trai mai bun făcând același lucru, dar în altă parte. Mediul rural autohton este îmbătrânit – populația peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 6% în doar 3 ani, cu copii lăsați în grija bunicilor; avem comune cu un copil sub 6 ani, cătune părăsite  iar 9 români pleacă din țară în fiecare oră.

  • În plus, avem și o problemă reală, de percepție. De zeci de ani, agricultura a fost asociată cu producția alimentelor de bază, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor a însemnat să dai cu sapa. Chiar cuvântului țăran – ca exponent al celor ce muncesc în acest domeniu – i s-a asociat un sens peiorativ, fiind folosit cu precădere ca o insultă.

Și totuși, avem un extraordinar potențial agricol. Spre exemplu, avem 14% din totalul merilor verzi în UE, dar doar 3% din producție; avem 9% din totalul suprafețelor UE cultivate cu tomate și 2% din producție; doar 1/4 din laptele produs se procesează, față de cei 90% care reprezintă media europeană; avem un randament la producția agricolă de grâu cu 37% mai mic decât media europeană și cu 49% mai mic la porumb, în timp ce tendințele consumatorilor privind alimentația sunt mai favorabile ca oricând: apetența pentru alimente proaspete, produse local, pentru produse naturale sau bio este în continuă creștere. Cererea de modalități inedite și bazate pe cultura locală de petrecere a timpului liber incluzând aici agroturismul, traseele prin păduri, masa la stână, etc. este și ea în creștere.

Totodată, există o cerere masivă de specialiști pregătiți pentru care, contrar percepției generale, și salariile sunt pe măsură: un tractorist poate câștiga 1.500-2.000 euro / lună, un medic veterinar specializat în animale mari poate câștiga 3.000 euro / lună, iar un șef de fermă 3.500 euro / lună.

Peisajul rural mai aproape de normalitate – sate locuite, diversitatea plantelor (păduri, câmpuri de floarea soarelui, grâu, livezi, fânețe cu flori de câmp) – este o prioritate a PAC care finanțează creșterea calității vieții la sat (investiții în infrastructură), dar și investiții agricole sau non-agricole pentru a avea sate locuite și o economie rurala. Prin urmare, există miliarde de euro puse la dispoziția României pentru finanțarea de afaceri agricole și rurale, există chiar prime de 70.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri și linii speciale de finanțare pentru dezvoltarea ulterioară a afacerii agricole.

Ba chiar mai mult. Pe măsură ce procesul de dezvoltare economică s-a accelerat, multe alte profesii din domenii conexe cu agricultura au devenit recunoscute ca făcând parte din domeniul agriculturii. Astfel, profesia de agricultor, include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale, agronom și alte meserii nu doar atractive, dar și bănoase, precum: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică și chiar inginer genetician, specialist gastronomie sau enolog. În mod natural activitățile de producție, prelucrare, comercializare și distribuție a produselor agricole și zootehnice au devenit acceptate ca parte a agriculturii moderne, bazată pe tehnologii de ultimă generație.

Pe scurt, aceasta este realitatea – cu bune și cu rele – de la care noi, World Vision, am plecat la drum într-o campanie menită să sprijine crearea unei noi generații de agricultori, să profesionalizeze meseria de agricultor în contextul în care 97% din fermieri nu au instruire în domeniu.”, a declarat Crenguța Victoria Bărbosu – Senior Program Manager in departamentul de Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision.

Campania intitulată <<Să fii agricultor e mai tare decât crezi!>> este o campanie de schimbare de mentalități privind agricultura, care vorbește pe limba tinerilor. Este o campanie care se adresează tinerilor pasionați de agricultură care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză sau celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice. Totodată, campania se adresează și publicului larg care are nevoie să înțeleagă că agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume – așa cum se arată în studiul realizat de World Vision în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI!”, completează Crenguța Bărbosu.

Încă din anul 2014 World Vision a identificat educația agricolă ca fiind un element cheie în bunăstarea rurală, iar din anul 2015 World Vision lucrează împreună cu alte 4 organizații non-guvernamentale și în parteneriat cu fundația Româno-Americană pentru a sprijini 12 licee agricole să poată oferi programe educaționale relevante pentru economia locală, axate pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzatori din agribusiness prin Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”,

Vizunea World Vision este despre tineri care se stabilesc, își întemeiază familii și își cresc copiii în mediul rural și despre tineri care devin actorii principali ai dezvoltării comunității lor, și nu spectatori.

Din anul 1990, World Vision a lucrat cu peste 350.000 de copii și adulți din 200 de comunități rurale, în 154 de proiecte care vizează educația, dezvoltarea economică, sănătatea, educația civică. În ultimii ani însă, s-a evidențiat nevoia de orientare vocatională și antreprenorială a adolescenților și tinerilor din mediul rural.

Suntem World Vision și spunem cu tărie: avem nevoie de agricultori! AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI! Astăzi avem nevoie ca lumea să înțeleagă că a fi fermier e un lucru de care să te mândrești, nu un eșec în viață, iar apoi să ducem mesajul mai departe. Mesajul că ”a fi agricultor e mai tare decât crezi”. Împreună putem schimba mentalități! Împreună putem ajuta elevii competenți din clasa a 8-a să aleagă în cunoștință de cauză educația agricolă și să devină agricultori! Încurajează și tu un tânăr să meargă la liceul agricol! Pentru că să fii agricultor e mai tare decât crezi!”, conchide Crenguța Bărbosu.

Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii” este implementat de Fundația World Vision România împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt:
Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” – Brănești,
Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară – Țara Bârsei, Prejmer,
Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” – Huși,
Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” – Miroslava,
Liceul Tehnologic „Dorna Candrenilor” – Suceava,
Liceul  „Demostene Botez” – Trușești,
Liceul Tehnologic nr.1  – Salonta,
Colegiul Emil Negruțiu – Turda,
Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” – Ciumbrud, județul Alba,
Colegiul Agricol „Traian Savulescu” – Târgu Mureș,
Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” – Sibiu,
Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” – Geoagiu.

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata