Breaking news

Victor Ponta cică ”explică” numirea lui Koveși la DNA

loading...
0 1

Victor Ponta și-a pus biroul de presă de la Guvern să dea un material de presă în care să ”explice” de ce a decis să facă el propunerile pentru șefia parchetelor, în calitatea de Ministru interimar la Justiție.

ponta o numeste pe kovesi la dnaBiroul de presă al Guvernului României a publicat miercuri pe site-ul instituției un comunicat de presă în care ”dă explicații” cu privire la decizia lui Ponta în privința numirii lui Koveși la DNA.

Numirea în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În realitate, comunicatul de presă reprezintă doar o înșiruire tehnică de legi și prevederi legale cu privire la numirea procurorilor șefi, fără să explice cu subiect și predicat graba sucirii lui Ponta în doar câteva ore.

Vă lăsăm să citiți și să trageți singuri concluzia cu privire la ”explicațiile” Guvernului cu privire la decizia lui Ponta. Dacă după ce o să citiți acest comunicat ați înțeles motivul numirii lui Koveși la DNA, vă rugăm să ne lămuriți și pe noi.

Pentru numirea în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, trebuie respectate următoarele etape procedurale:

1. propunerea ministrului justiţiei;
2. avizul Consiliului Superior al Magistraturii;
3. numire prin decret al Preşedintelui României.

Ocuparea temporară a funcţiei de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Art.57 alin.(7) din Legea nr.303/2004 prevede în mod expres că ocuparea temporară a funcţiilor de conducere din cadrul parchetelor (inclusiv cea de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) se dispune, prin delegare, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni.

Detaşarea judecătorilor şi procurorilor

Instituţia detaşării este prevăzută la art.58 din Legea nr.303/2004, în sensul că detaşarea se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică, la solicitarea acestor instituţii.
Art.58 are în vedere detaşarea la instanţe, parchete sau la alte instituţii. Acest articol nu poate fi aplicat prin eludarea normelor care reglementează procedura de numire în acele funcţii. Spre exemplu, în cazul ocupării unei funcţii de secretar de stat în cadrul unui minister de către un magistrat, detaşarea se face în ministerul respectiv, numirea efectivă în această funcţie realizându-se, potrivit legii care o guvernează (în acest caz, de către Primul-ministru).

Posibilitatea detaşării în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Aceasta funcţie de conducere poate fi ocupată prin:

– numire (de către Preşedintele României, în condiţiile art.54 din Legea nr.303/2004, mai sus arătate);
– delegare (dispusă de procurorul general, în condiţiile art.57 alin.(7) din Legea nr.303/2004).

Aşadar, Consiliul Superior al Magistraturii nu are nici competenţa de numire şi nici de delegare a unui magistrat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ceea ce intră în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii este detaşarea în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei. Subsecvent detaşării, ocuparea funcţiei de prim-adjunct presupune respectarea procedurii de numire sau, dacă este cazul, a procedurii de delegare, prevăzute de lege pentru această funcţie.
Legea nr.303/2004 utilizează două instituţii pentru a răspunde necesităţii ocupării temporare a unor funcţii:
– delegarea – concepută ca modalitate de ocupare a unei funcţii pe perioade scurte de timp, pentru asigurarea funcţionării instanţei/parchetului, până la ocuparea prin numire a unei funcţii (a se vedea spre ex., art.57 alin.(4) din Legea nr.303/2004). În cazul procurorilor, perioada maximă pentru care se poate dispune delegarea este de maxim 1 an.
– detaşarea – care presupune desfăşurarea unei activităţi de mai lungă durată (până la 6 ani) în cadrul instanţelor/parchetelor, altor autorităţi publice, pentru o mai bună desfăşurare a activităţii acestor instituţii şi nu pentru a răspunde unei situaţii urgente şi excepţionale.
Utilizarea procedurii detaşării în cazul vacanţei funcţiilor de conducere, în locul instituţiei delegării – ultima fiind reglementată în mod expres de lege ca modalitate de ocupare a unei funcţii de execuţie sau de conducere vacante pe o perioadă scurtă de timp, pentru asigurarea funcţionării instanţei/parchetului, până la ocuparea prin numire a unei funcţii – este de natură a goli de conţinut atât instituţia delegării în funcţii de conducere, cât şi instituţia numirii în aceste funcţii, având în vedere inclusiv durata lungă de ocupare a funcţiilor prin detaşare (până la 6 ani).

De asemenea, chiar aplicând prin similitudine detaşarea în locul delegării, constatăm că, în situaţia dată, înlocuirea nu este posibilă. Dacă în cazul tuturor celorlalte funcţii, competenţa de a dispune delegarea aparţine Consiliului Superior al Magistraturii, deci, prin analogie, competenţa detaşării ar aparţine Consiliului, în situaţia funcţiei de prim-adjunct al procurorului general, legea prevede că delegarea se dispune de către procurorul general, şi nu de către Consiliu.

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata