Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, primit de Klaus Iohannis la Cotroceni

loading...

Președintele  României, Klaus Iohannis l-a primit joi, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat în vizită oficială la București. Oficialul NATO a avut întrevederi și cu premierul interimar Gabriel Oprea, cu Ministrul Apărării Mircea Dușa și cu Ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

Jens Stoltenberg - klaus iohannisJens Stoltenberg a făcut prima vizită în România la Palatul Victoria unde s-a întâlnit cu premierul interimar Gabriel Oprea.

După care a mers la Ministerul Apărării unde a avut o întrevedere cu Ministrul Mircea Dușa.

Pe timpul întâlnirii, cei doi oficiali au discutat teme de actualitate aflate pe agenda aliată, abordate şi pe parcursul reuniunii ministeriale de la Bruxelles, săptămâna trecută. Implementarea Planului de creştere a capacităţii operaţionale a NATO, procesul de adaptare a Alianţei pe termen lung în perspectiva Summitului de la Varşovia din 2016, precum şi Misiunea Resolute Support din Afganistan, au fost principalele subiecte de discuţie.

Referitor la progresele realizate în revizuirea şi optimizarea Forţei de Răspuns a NATO (NRF), ministrul Duşa a evidenţiat faptul că România va suplimenta şi îmbunătăţi contribuţia la NRF, inclusiv prin identificarea de forţe şi capabilităţi pentru Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF).

România continuă implementarea măsurilor pentru operaţionalizarea Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU) din Bucureşti, îndeplinind astfel toate responsabilităţile care revin ţării noastre în calitate de naţiune gazdă. De asemenea, avem în vedere un calendar ambiţios privind punerea la dispoziţia Alianţei a comandamentului de nivel divizie (HQ MND SE), care va oferi opţiuni suplimentare pentru conducerea misiunilor Alianţei în zona sudică a flancului estic aliat.

În acelaşi context, ministrul Duşa a subliniat nevoia de redresare a bugetelor apărării şi înscrierea acestora pe o tendinţă ascendentă. „Credibilitatea NATO va depinde în final de alocarea de către statele membre a resurselor necesare pentru asigurarea capabilităţilor militare de care avem nevoie în raport cu complexitatea contextului de securitate actual. România este ferm angajată în această direcţie”, a precizat oficialul român.

Cu privire la nevoia de adaptare strategică a Alianţei pe termen lung, la nivelul structurilor din sistemul naţional de apărare a fost deja lansat un proces inter-instituţional de analiză privind contribuţiile proprii la desfăşurarea acestui proiect. În acest sens, una dintre propunerile avansate a fost ca România să devină un centru regional întrunit pentru activităţi de instruire şi exerciţii în regiunea de sud-est a NATO.

România ocupă locul al treilea în rândul aliaţilor contributori cu trupe în cadrul misiunii Resolute Support. Cei peste 650 de militari români activează pe o arie geografică largă, în nord, în centru şi în sud”, a subliniat ministrul apărării naţionale.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit joi la sediul MAE, pe Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, cu ocazia vizitei efectuate în România.

Întâlnirea a avut drept scop principal evaluarea implementării deciziilor adoptate la Summit-ul NATO din Marea Britanie, precum şi discutarea priorităţilor în perspectiva Summit-ului Aliat de anul viitor, din Polonia, cât şi a contribuţiilor României în acest scop.

Ministrul român al afacerilor externe a apreciat progresele obţinute pentru punerea în aplicare a deciziilor Summit-ului Aliat din Marea Britanie, în special în raport cu Planul de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii de reacţie (Readiness Action Plan/RAP) şi a mulţumit Secretarului General Jens Stoltenberg pentru sprijinul său în acest sens. Șeful diplomației române a punctat eforturile României, inclusiv pe linie diplomatică, pe linia operaţionalizării celor două structuri de comandă şi control care vor fi stabilite pe teritoriul ţării noastre, precum şi importanţa pe mai departe de a asigura o abordare integrată şi unitară din partea Alianţei a întregului flanc estic.

Abordând tema priorităţilor pentru Summit-ul din Polonia, din iulie 2016, şeful diplomaţiei române a accentuat interesul major al României pentru continuarea procesului de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, a arătat că ţara noastră consideră că este important ca în acest proces să se acorde o atenţie deosebită regiunii Mării Negre, care este esenţială pentru securitatea Alianţei, aflându-se la punctul de întâlnire dintre flancurile estic şi sudic al NATO, mai ales în contextul riscurilor şi ameninţărilor din vecinătatea estică, dar şi din cea sudică ale NATO. De asemenea, a subliniat importanţa intensificării, cu rezultate concrete, a cooperării şi coordonării NATO-UE, în special pe dimensiunea de răspuns la ameninţările hibride, precum şi în ce priveşte securitatea maritimă, comunicarea strategică şi combaterea terorismului. Având în vedere amploarea actuală a fenomenului terorist, Bogdan Aurescu a sugerat ca problema combaterii terorismului să se plaseze pe agenda viitorului Summit din Polonia.

Bogdan Aurescu a mai evidenţiat interesul României pentru asigurarea stabilităţii în vecinătatea estică. A reamintit propunerea ţării noastre, lansată cu prilejul ministerialei de externe recente din Antalya, privind elaborarea unei strategii integrate a NATO, „cu două brațe” – pentru vecinătatea estică şi sudică – şi a exprimat satisfacţia în legătură cu faptul că după întâlnirea din Turcia au fost deja înregistrate progrese concrete la nivelul Alianţei pentru concretizarea acestei propuneri a României. De asemenea, s-a referit la importanţa menţinerii sprijinului Aliat pentru partenerii estici, un loc important pentru România urmând în continuare a fi ocupat de Republica Moldova. În acest sens, a salutat adoptarea la ministeriala apărării NATO, de luna trecută, a pachetului privind creşterea capacităţilor de apărare a Republicii Moldova.

Ministrul afacerilor externe a reiterat sprijinul ţării noastre pentru politica NATO a uşilor deschise şi pentru înregistrarea de rezultate concrete în acest în ceea ce priveşte candidatura Muntenegru, dar şi în raport cu ceilalţi aspiranţi, cu accent pe Georgia. A informat cu privire la iniţiativa pe care a lansat-o de a vizita Muntenegru, în cursul acestei luni, împreună cu alţi miniştri de externe aliaţi, pentru a sprijini efortul de pregătire pentru aderare al acestui stat candidat şi a stimula creşterea sprijinului public pentru aderare.

Totodată, ministrul afacerilor externe l-a informat pe Secretarul General al NATO în legătură cu stadiul operaţionalizării sistemului defensiv de apărare împotriva rachetelor balistice, subliniind interesul României ca la Summit-ul de anul viitor să fie declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului NATO, la care atât România, cât şi SUA contribuie substanţial prin facilitatea de la Deveselu.

Secretarul General Jens Stoltenberg a apreciat contribuţiile substanțiale, atât conceptuale, cât şi operaţionale ale țării noastre în cadrul NATO, subliniind că România este un aliat de încredere și dedicat. Totodată, Secretarul General a arătat că prin eforturile conjugate ale Aliaților, demersurile NATO privind implementarea măsurilor de adaptare se desfășoară conform calendarului și ritmului stabilit. În acest sens, a exprimat apreciere pentru contribuţia României în ceea ce priveşte stabilitatea regională şi promovarea abordării strategice a regiunii Mării Negre – un spațiu semnificativ pentru securitatea regională, dar și pentru securitatea transatlantică în ansamblu, și care va beneficia în continuare de un interes sporit din partea Alianţei. Înaltul oficial NATO a exprimat satisfacţia în legătură cu decizia ţării noastre de a asigura un buget sporit pentru cheltuielile de apărare, România situându-se astfel printre Aliaţii care au înţeles importanţa acestei decizii în contextul actual de securitate preocupant. În acest sens, Secretarul General a arătat că va oferi România ca exemplu de bune practici pentru alte state. Totodată, oficialul a exprimat apreciere pentru experții și diplomații români care lucrează pentru NATO, aceștia fiind o resursă umană valoroasă.

După care, Președintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit joi, la Palatul Cotroceni, cu secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, care se află într-o vizită de oficială în țara noastră. La finalul convorbirilor, cei doi înalți oficiali au susţinut o declaraţie de presă comună.

Am discutat despre cooperarea noastră și despre activitatea României în interiorul Alianței din perspectiva implementării deciziilor Summitului NATO din Țara Galilor și în pregătirea Summitului NATO de la Varșovia, din vara anului 2016. Așa cum am afirmat în mai multe rânduri și am asumat prin Strategia Națională de Apărare, România își propune să nu fie doar un beneficiar de securitate, ci și un furnizor de securitate într-un context complicat, foarte complicat, alături de partenerii săi. Se poate vedea astăzi că acțiunile noastre concrete ca stat merg în această direcție. Am avut un schimb de opinii în legătură cu evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică a Alianței, zonă în care situația s-a deteriorat de la momentul ultimului Summit NATO. În același timp, ne confruntăm cu atacuri teroriste sângeroase și cu o criză umanitară gravă în Nordul Africii, care amenință securitatea partenerilor din Sudul Europei. Toate acestea ne obligă, în perspectiva Summitului de la Varșovia, la o adaptare strategică și la regândirea viziunii pe termen lung, pentru a răspunde eficient amenințărilor complexe venite atât din Est, cât și din Sud. România va fi puternic angajată alături de statele membre NATO în acest demers colectiv. Avem datoria de a face toate eforturile pentru restabilirea securității în regiune și pentru a sprijini parcursul proatlantic și proeuropean al partenerilor noștri din Vecinătatea Estică. Cu această ocazie am ținut să apreciez atenția sporită acordată de NATO pentru reasigurarea flancului estic. Am discutat cu domnul secretar general Stoltenberg despre progresul făcut de România în implementarea Planului de Acțiune pentru creșterea capacității operaționale a Alianței. Demersul nostru în această privință pornește de la convingerea că România este puternică într-o Alianță puternică”, a spus Klaus Iohannis.

Președintele României a precizat că țara noastră nu își dorește o confruntare cu nimeni: Consider binevenită decizia luată la recenta întâlnire a miniștrilor Apărării din statele membre NATO, care vizează un pachet de măsuri de sprijinire a capabilităților de apărare a Republicii Moldova. Am reconfirmat și cu această ocazie contribuția semnificativă a României la continuarea și adaptarea misiunii NATO în Afganistan, în spiritul solidarității în cadrul Alianței. Doresc să reafirm în încheiere că întreg demersul și politica Alianței noastre vizează consolidarea securității în spațiul euroatlantic. Nu ne dorim o confruntare cu nimeni. Nu ne dorim o nouă cursă a înarmărilor. Ne bazăm în continuare pe înțelegerea de către toți oamenii politici responsabili a faptului că nu este în interesul niciunui stat să urmărească escaladarea unui conflict pe care nu îl poate câștiga, nici economic, nici militar.

Secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg a declarat că: România este un aliat foarte hotărât iar NATO se bazează pe România şi România se poate baza pe NATO. Apreciem angajamentul puternic continuu al României în operațiunile NATO din Afganistan până în Kosovo, contribuiţi la eforturile noastre de susținere a partenerilor noștri, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Contribuiți, de asemenea, la stabilitatea în zona Mării Negre, care rămâne o componentă importantă a securităţii euroatlantice şi, de asemenea, sunteţi gazda unei părţi importante a sistemului de apărare antirachetă al NATO. Aţi luat decizii economice dificile care au redus deficitul, au încurajat creşterea economică şi au permis României să investească mai mult în apărare. De asemenea, ați luat un angajament politic de a crește cheltuielile de apărare până la 2 la sută din PIB până în 2017. Vă felicit pentru toate acestea pentru că acest lucru este important pentru România, să investiți mai mult în apărare. Voi folosi România drept exemplu pentru toți ceilalți aliaţi, arătându-le și spunându-le că România a putut, a fost capabilă atât să reducă deficitul, să aibă o politică fiscală responsabilă și, în același timp, să crească cheltuielile de apărare în combinație cu o creștere economică mai puternică. Deci este posibil atât să crești cheltuielile de apărare, cât şi să aveţi ai o politică fiscală responsabilă. Toate aceste contribuții ale României la Alianța noastră, facilitează menținerea Alianței NATO ca o alianță puternică. Acest lucru este important într-o perioadă în care avem nevoie de un NATO puternic și o solidaritate puternică în interiorul Alianței, pentru că vedem o Rusie care se afirmă tot mai mult, care încearcă să schimbe prin forţă frontierele; vedem creșterea extremismului și tulburări în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord şi vedem provocări care nu cunosc granițe, precum atacurile cibernetice şi întreruperile de furnizare de energie. Pentru ca statele noastre să fie în securitate trebuie să consolidăm capacitatea noastră de apărare și asistăm la cea mai mare creștere a acesteia de la sfârșitul Războiului Rece.

După vizita de la Cotroceni, oficialul NATO a mers alături de Iohannis, Gabriel Oprea și Mircea Dușa, la Unitatea NATO de Integrare a Forţelor, așa-numitul NFIU, stabilită în Bucureşti.

346 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*