Breaking news

România închide 30 de judecătorii și parchete la „recomandarea” Băncii Mondiale și Comisiei Europene

loading...

Ministerul Justiției a precizat pentru exclusivNEWS.ro, faptul că s-a decis desființarea a 30 de judecătorii și parchete în România, urmare a recomandărilor Comisiei Europene și Băncii Mondiale.

judecataÎn anul 2010, prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 535/C/2010 a fost constituit un grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii, având ca obiectiv reluarea studiului privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor cu volum de activitate sub 2000 de cauze în intervalul 2005-2009, precum şi analiza instanţelor judecătoreşti care nu funcţionau.

În urma studiului, Ministerul Jusțiției și CSM, au decis în iunie 2013, și la recomandarea Comisiei Europene și a Băncii mondiale, să închidă 30 de instanțe de judecată.

”Grupul de lucru menţionat a propus desfiinţarea celor 9 judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea care nu funcţionau la momentul respectiv ( Judecătoriile Bocşa, Cernavodă, Bechet, Băneasa, Comana, Sângeorgiu de Pădure, Scorniceşti, Urlaţi şi Jimbolia) – lucru care s-a realizat prin Legea nr. 148/2011 privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, precum şi a încă 15 judecătorii şi a parchetelor de pe lângă acestea, dintre care s-au desfiinţat prin Legea nr. 148/2010  doar 3 instanţe/parchete, respectiv: Bozovici, Murgeni şi Şomcuţa Mare”, precizează Ministrul Justiției în răspunsul trimis exclusivNEWS.ro.

La solicitarea site-ului de știri, exclusivNEWS.ro, Ministerul Justiției a precizat motivele care au stat la baza desființării celor 30 de judecătorii și parchete.

1.Recomandările internaţionale

  • Studiul privind raţionalizarea instanţelor din România, întocmit de Terry R. Lord şi Jesper Wittrup, în 2005 care a evidenţiat următoarele:

Există o tendinţă la nivel european de micşorare a numărului de instanţe şi jurisdicţii în vederea creării unor unităţi jurisdicţionale mai extinse. Aceasta se datorează atât preocupărilor legate de eficienţă, cât şi celor legate de calitate. Instanţele mai mari sunt percepute ca fiind mai capabile să se administreze  din punct de vedere profesional eficient şi calitativ; la nivelul acestora se poate evita suprapunerea funcţiilor; sunt mai puţin vulnerabile la generarea de locuri vacante şi la schimbările bruşte a volumului de muncă; permit o mai bună specializare a judecătorilor şi la aplicarea principiului colegialităţii; în final, la nivelul acestora există un mediu profesional mai sănătos, în care judecătorii îşi împărtăşesc cunoştinţele pe teme juridice.”

  • Raportul CEPEJediţia 2012, reţine că accesul la justiţie nu poate fi limitat  la resursele financiare, ci este de asemenea legat de accesul geografic la justiţie. În timp ce majoritatea statelor nu şi-au modificat organizarea instanţelor între 2004 şi 2010, unele dintre ele au redus numărul de instanţe şi altele au crescut acest număr. Tendinţa în statele Europei de Vest şi de Nord ar fi în ansamblu în favoarea limitării numărului de instanţe, mai ales din motive bugetare, uneori şi pentru că se urmăreşte o mai mare eficienţă prin specializare şi economii.
  • Rapoartele Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, din 2011, 2012 şi 2013.

Necesitatea finalizării procesului de reorganizare a instanţelor şi parchetelor          este semnalată şi de Comisia Europeană încă din 2011, iar ultimul Raport de ţară dat publicităţii în luna ianuarie 2013, recomandă unele măsuri pentru continuarea reformelor începute şi monitorizate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, inclusiv în privinţa reformei sistemului judiciar prin restructurarea instanţelor şi a parchetelor, precum şi refacerea echilibrului dintre numărul de angajaţi şi volumul de muncă, pe baza, în special, a revizuirii modului de funcţionare a sistemului judiciar din România.

  • Raportul Băncii Mondiale

În acord cu cele reţinute de Comisia Europeană în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, în Raportul final elaborat în cadrul proiectului finanţat de Banca Mondială – “Determinarea şi Implementarea Volumului Optim de Muncă al Judecătorilor şi Grefierilor şi Asigurarea Calităţii Activităţilor Instanţelor.”, una dintre recomandările formulate vizează, în esenţă, reorganizarea hărţii judiciare, pin relocarea resurselor şi „fuzionarea” instanţelor.

De asemenea, se reţine că instanţele de mari dimensiuni sunt considerate mai apte să asigure un management profesionist, mai eficient şi de calitate; acestea pot reacţiona mai bine la economiile de scară (evitând suprapunerea funcţiilor); sunt mai puţin vulnerabile în faţa posturilor rămase vacante sau a modificărilor neaşteptate ale volumului de litigii; permit o mai bună specializare a judecătorilor.

2. Rapoartele de activitate ale instanţelor şi parchetelor – 2009 – 2012

Rapoartele anuale privind activitatea instanţelor şi parchetelor, elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii au evidenţiat faptul că există instanţe care în mod constant în perioada 2009 – 2012 au înregistrat un volum de activitate sub pragul de 5000 de cauze. Astfel, în timp ce volumul de activitate la nivelul majorităţii instanţelor şi parchetelor de la an la an cunoaşte o continuă creştere, într-un sens oarecum contrar acestui trend ascendent, anumite instanţe îşi menţin constant volumul de activitate sub pragul de 5000 de cauze.

În concluzie, Ministrul Cazanciuc precizează faptul că: Plecând de la concluziile şi recomandările cuprinse în rapoartele organismelor internaţionale, menţionate mai sus, precum şi de la datele statistice privind evoluţia volumului de activitate al instanţelor judecătoreşti în ultimii patru ani, s-a stabilit necesitatea continuării procesului de raţionalizare a instanţelor judecătoreşti cu volum mic de activitate.

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata