România celebrează zece ani de când face parte din NATO

loading...

De zece ani, România face parte din cea mai puternică organizație militară din lume. În urmă cu 10 ani, la 29 martie 2004, România devenea stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), acesta fiind considerat unul dintre cele mai mari succese ale politicii româneşti din 1989 până în prezent.

romania - natoRomânia şi-a depus oficial candidatura la NATO în 1993 şi, un an mai târziu, a fost primul stat care a răspuns invitaţiei de a participa la Parteneriatul pentru Pace (PfP), devenind astfel primul stat din Europa Centrală şi de Est care a aderat la PfP.

În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de Acţiune în vederea admiterii de noi membri (MAP – Membership Action Plan). Pe baza acestuia, România şi-a pregătit propriul Plan Naţional de pregătire pentru Aderare (PNA), care stabilea obiective, măsuri şi termene de realizare în vederea aderării la Alianţă.

La Summit-ul NATO de la Praga, din 21 noiembrie 2002, pe baza evaluării progreselor înregistrate  de statele candidate, şefii de state şi de guverne ai ţărilor membre NATO au decis invitarea României, alături de alte şase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia, să înceapă convorbirile pentru aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

Protocoalele de aderare la NATO pentru România şi pentru celelalte şase state invitate să adere au fost semnate în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bruxelles, la 26 martie 2003.

La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO. Începând cu anul 2005, „Ziua NATO” se sărbătoreşte în România în prima duminică a lunii aprilie.

În cei 10 ani parcurşi de la admiterea României ca membră NATO, logistica armatei a cunoscut o transformare continuă, concretizată mai ales în sprijinul forţelor dislocate în teatrele de operaţii, în domeniul mişcare şi transport, în cel al sprijinului naţiunii gazdă şi în cadrul programului NATO de investiţii în infrastructura de securitate.

  • Sprijinul logistic asigurat pentru trupele româneşti participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional a fost asigurat, în principal, prin structurile de logistică din organică, prin implementarea şi funcţionarea Elementului Naţional de Sprijin, fiind completat cu sprijin în baza acordurilor bilaterale încheiate cu partenerii de coaliţie/alianţă sau prin intermediul organizaţiilor multinaţionale, în cadrul procesului multinaţional de planificare a sprijinului logistic.
  • În ceea ce priveşte mişcarea şi transporturile militare, România are asigurat accesul la mijloace de transport aerian şi naval, dispune de sistemul informatic necesar schimbului de date cu structurile NATO, fiind implementată aplicaţia informatică Sistemul Aliat de Dislocare şi Mişcare – ADAMS, şi are certificate detaşamente de îmbarcare-debarcare şi echipe de control a mişcării. De asemenea, începând cu anul 2010, România este membră a Unităţii Multinaţionale de Logistică pentru Controlul Mişcării (Mov Con MILU), în această calitate urmând să asigure, prin componenta naţională, desfăşurarea operaţiunilor de mişcare şi transport în Teatrul de Operaţii Kosovo în trimestrul al II-lea al acestui an şi în primele două trimestre ale anului 2015.
  • În ceea ce priveşte programul NATO de investiţii în securitate – NSIP, dezvoltat după aderarea României la NATO, se derulează în prezent un număr total de 50 de proiecte, care fac parte din 10 pachete de capabilităţi, având o valoare financiară totală de 128,029 mil. euro, din care fonduri NATO NSIP în valoare de 104.106 mil. euro (aproimativ 81,3 la sută). Cele 10 pachete de capabilităţi care conţin proiecte NSIP vizează furnizarea de facilităţi operaţionale, îndeosebi în domeniul infrastructurii de aerodrom, asigurarea şi întreţinerea capabilităţilor incluse în Sistemul Integrat NATO de Apărare Antiaeriană – NADINADS şi îmbunătăţirea sistemelor de comunicaţii în reţea, de interes major la nivelul NATO.

Misiunile Armatei României în cadrul Alianţei au reprezentat o continuare firească a celor la care ţara naostră a luat parte ca membă PfP, iar beneficiile au constat în integrarea şi realizarea unei interoperabilităţi crescute, pe măsura acumulării experienţei şi derulării programelor de modernizare.

Participarea Armatei României la misiuni şi operaţii în afara graniţelor se poate împărţi în patru etape:

  • etapa I – premergătoare PfP, începută în 1991 şi continuată până în ianuarie 1994, când România a semnat Programul Parteneriatului pentru Pace;
  • etapa a II–a – a participării în cadrul Parteneriatului pentru Pace – până la începutul anilor 2000;
  • etapa a III–a –a preaderării la NATO  – cuprinde anii 2000–2004, până în momentul integrării României în Alianţă;
  • etapa a IV–a – din momentul aderării cu drepturi depline a României la Alianţa Nord-Atlantică.

Până în prezent, România a participat la misiuni de menţinere a păcii cu aproape 40.000 de militari (observatori, ofiţeri de stat major, ofiţeri de legătură, poliţie militară, unităţi şi subunităţi luptătoare, spitale de campanie) situându-se pe primele locuri între state membre contributoare la operaţii.

În conformitate cu deciziile adoptate la Summit-urile NATO de la Bucureşti, din 2008, al celui de la Strasbourg-Kehl, din 2009, şi cel de la Lisabona, din 2010, România participă la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă, parte integrantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, ceea ce reprezintă o contribuţie substanţială la dezvoltarea capabilităţii aliate de apărare antirachetă şi asigură creşterea vizibilităţii şi întărirea rolului ţării noastre în cadrul Alianţei.

Participarea României la proiectul menţionat vizează etapa a II-a a programului şi presupune instalarea şi găzduirea de interceptori tereştri care urmează să devină operaţionali începând cu anul 2015. Statul Major General coordonează activităţile privind implementarea Sistemului de Apărare Antirachetă al SUA în ţara noastră – operaţionalizarea Bazei Militare 99 Deveselu şi securitatea transportului elementelor sistemului antirachetă în bază.

1831 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*