Regele Mihai I a încetat din viaţă la vârsta de 96 de ani

loading...

Regele Mihai I, fost suveran al României, a murit marți la vârsta de 96 de ani la reședința din Aubone, Elveția.

regele mihai IMihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921 la Sinaia. A stat pe tronul României între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, precum şi între 6 septembrie 1940 şi 30 decembrie 1947.

Pe 2 martie 2016, Regele Mihai I s-a retras din viaţa publică şi a cedat suveranitatea, fiiecei sale, Principesa Margareta care a devenit astfel custode al Coroanei Regale.

Vestea  morții regelui Mihai a fost confirmată de Casa Regală. Regele Mihai a murit la ora 13.00, ora României.

Majestatea Sa se afla la reședința din Aubonne împreună cu principesa Maria, care a mers acolo încă de la sfârșitul săptămânii trecute.

Medicii au considerat prea riscantă deplasarea Majestăţii Sale la spital, așa că au luat decizia ca o amplă echipă să îl supravegheze permanent în reşedinţa din Aubonne.

Pe 6 noiembrie anul acesta, Familia Regală a anunțat că starea generală a Regelui Mihai s-a agravat. Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu au mers în Elveția de urgență. A doua zi, Regele Mihai a primit Sfânta Împărtășanie de la trimisul ÎPS Mitropolitului Iosif.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a ramas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei școli organizate la palat, alături de copii reprezentând toate colţurile ţării şi toate categoriile sociale.

În adolescență, Principele Moştenitor a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară. La vârsta de 16 ani a devenit sublocotenent în Armata Româna.

După decesul Regelui Ferdinand, bunicul său, în anul 1927, şi în condiţiile în care Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege.

Din cauza vârstei,  prima sa domnie a fost formală.

Prerogativele demnităţii regale au fost asumate între 1927 – 1930 de o Regenţă compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Președintele Înaltei Curți de Casație, Gh. Buzdugan.

Contrar angajamentului de a nu a mai avea nicio pretenţie asupra tronului, pe 8 iunie 1930 Carol al II-lea a revenit în ţară şi a preluat tronul, iar lui Mihai I i s-a oferit titulul de Mare Voievod de Alba Iulia.

În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, a devenit Regele Mihai I, iar generalul Ion Antonescu a asumat atribuțiile de decizie în stat.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Regele i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării.

Nu a fost însă de acord cu depăşirea liniei Nistrului. În ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotărât trecerea României alături de aliaţii săi tradiţionali.

Acest act de curaj a scurtat războiul cu 6 luni şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni.

Pentru rolul său, Majestatea Sa avea să fie fost decorat atât cu Ordinul Victoria, cea mai înaltă distincţie a Uniunii Sovietice, cât şi cu Legiunea de Merit în grad de Mare Comandor al Statelor Unite ale Americii.

În 1948, Regele Mihai s-a căsătorit cu Ana de Bourbon Parma, înrudită cu familia regală a Danemarcei, cu cea a Portugaliei şi cu cea a Spaniei.

Exilul Regelui Mihai și al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit până la sfârşitul anului 1948 la vila Sparta, locuinţa Reginei-mame Elena.

Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat în Elveţia, la Lausanne, şi apoi în Anglia, unde au locuit pâna în 1956. Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în Elveția în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană “Lear Jeats and Co”, la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici a locuit peste 45 de ani şi tot aici se află casa familiei.

În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu “Lear”, iar un an mai târziu a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate denumita METRAVEL, pe care a vândut-o 5 ani mai târziu.

După părăsirea României, mesajele Regelui s-au auzit la Vocea Americii, Europa Liberă și BBC.

După Revoluţia din 1989, pentru noua putere o mare îngrijorare o reprezenta şi posibilitatea revenirii în ţară a Regelui Mihai I. Însusi Regele ceruse guvernului provizoriu, în ianuarie 1990, reintroducerea Constituţiei din 1923, primind drept răspuns interdicţia de a intra în ţară.

Pe 25 decembrie 1990, Regelui Mihai I i s-a permis să intre în România împreună cu familia după discuţii cu guvernul român, pentru participarea la o slujbă religioasă, la Curtea de Argeş, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

După aterizarea pe Aeroporul Otopeni au primit vize provizorii pentru 24 de ore. Concomitent, presa controlată prezenta ştirea că Mihai I a intrat clandestin, forţând trecerea graniţei şi s-a cerut insistent expulzarea lui.

Pe autostrada Bucureşti-Piteşti, sub ameninţarea deschiderii focului, un baraj de poliţie a oprit maşinile în care se aflau membrii Familiei Regale. Le-au fost confiscate paşapoartele, au fost obligaţi să se îndrepte spre Otopeni, sub escortă armată, şi să părăsească România. Totul a generat un val de proteste în ţară şi critici dure în străinătate la adresa guvernarii.

Pe 23 aprilie 1992, în timpul vizitei istorice a lui Mihai I la Bucureşti, peste un milion de persoane au venit să îşi arate sprijinul.  Văzându-şi din nou puterea ameninţată, preşedintele Ion Iliescu nu i-a mai permis Regelui Mihai I să revină în ţară timp de 5 ani.

Pe 21 februarie 1997, prin hotărârea de guvern nr. 29 s-a revocat decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948 și  Mihai I a redevenit cetăţean român. În urma reconcilierii din anii 2000, Regele Mihai I a primit în folosinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti în calitatea sa de fost şef al statului, i-au fost retrocedate domeniul de la Săvârşin pe care l-a cumpărat în 1943 şi Castelul Peleş, moştenit de la regele Ferdinand, care rămâne deschis publicului.

Din biroul său de la Versoix şi, începand cu 2001, din cel de la Bucureşti, Regele Mihai a militat pentru intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană. Majestatea Sa a încurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei în ţara noastră.

Regele-Mihai-I-a-incetat-din-viata

253 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*