Procurorul General cere Avocatului Poporului să atace la CCR, ordonanța emisă de Guvern

loading...

Procurorul General al României dă lovitură după lovitură Guvernului Grindeanu, alăturându-se astfel planului lui Iohannis de a dărâma Guvernul României. Augustin Lazăr cere Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituțională, ordonanța privind modificarea codului penal și de procedură penală.

avocatul poporului - victor ciorbeaProcurorul General face jocurile politice ale lui Iohannis și pune tunurile pe Guvernul Grindeanu. După ce în urmă cu șase ore a solicitat CSM, revocarea detașării procurorilor Oana Hăineală și a lui Constantin Sima la Ministerul Justiției pentru a-l lăsa pe ministrul Florin Iordache, fără doi secretari de stat, joi seară, Procurorul General mai dă o lovitură Guvernului. Cere lui Victor Ciorbea să conteste la CCR, ordonanța Guvernului Grindeanu.

”În cursul zilei de astăzi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis spre analiză Avocatului Poporului solicitarea de a sesiza Curtea Constituţională, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. d teza finală din Constituţie şi respectiv art. 13 alin. 1 lit. f din Legea nr. 35/1997 republicată, cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. În solicitarea transmisă se invocă o serie de critici de neconstituţionalitate, atât de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.  Totodată, în sesizarea transmisă Avocatului Poporului sunt învederate critici de neconstituţionalitate intrinsecă, ce vizează o serie de articole din actele normative în discuţie. Pentru a ilustra, de asemenea, dificultăţile pe care le implică transpunerea în practică a celor două ordonanţe adoptate de Guvern, ne referim, spre exemplu, la sarcinile impuse judecătorului delegat cu executările penale care vor deveni imposibil de realizat în cele 10 zile prevăzute de noul act normativ, context în care nici judecata nu poate avea loc de urgență. Astfel, prezenta dispoziție este de natură să aducă atingere dreptului la libertatea individuală, în ipoteza acelor persoane care ar trebui, de îndată, puse în libertate ca urmare a dezincriminării faptelor pentru care au fost condamnați definitiv (art. 4 din Codul penal) sau ca urmare a executării deja a unei pedepse egale cu maximul special prevăzut de legea nouă (art. 6 din Codul penal). Din reglementarea modului de punere în practică a ordonanței (lipsită de realism) nu poate fi trasă decât concluzia ad impossibilium nulla obligatio. Toate aceste aspecte conduc la concluzia abaterii de la criteriile statului de drept, astfel cum au fost adoptate de Comisia de la Veneția, mai exact fiind vorba despre legalitate din perspectiva procedurii legislative și a excepțiilor în această materie, de securitatea juridică din perspectiva previzibilității legii, a stabilității și coerenței dreptului”, se arată în comunicatul de presă al Parchetului General.

Prezentăm sintetic critici de neconstituționalitate extrinsecă cuprinse în sesizare:

  1. Încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție potrivit căruia: „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora ”.
  2. Încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție potrivit căruia: „Ordonanțele de urgență (….) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile (…) prevăzute de Constituţie raportat la art. 124 din Constituție, art. 131 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora: „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, drepturile şi libertățile cetățenilor”.
  3. Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție potrivit căruia: „Statul se organizează potrivit principiului separației şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democrației constituționale ” şi art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia: „În România, respectarea Constituției a supremației sale şi a legilor este obligatorie

Miercuri, Klaus Iohannis a fost la CSM și i-a pus pe magistrați să conteste și ei la CCR ordonanța Grindeanu pe motiv de conflict de natură juridică între puterea executivă și cea judecătorească. Apoi, Iohannis i-a făcut o vizită fulger Avocatului Poporului solicitându-i să conteste Ordonanța la CCR.

Joi, Iohannis a anunțat că a depus la CCR, o contestație privind un conflict de natură constituțională între puterea judecătorească și cea executivă.

La tot acest asalt al Procurorului General, al CSM și al lui Klaus Iohannis, se alătură și DNA care a anunțat că a primit mai multe plângeri cu privire la ordonanța de urgență. Drept urmare, a cerut Ministerului Justiției, lista cu cei care au lucrat la textele ordonanței de urgență și la proiectul de lege privind grațierea, act legislativ trimis în Parlament spre aprobare.

3876 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*