Breaking news

Peste 50.000 de credincioşi, aşteptaţi la slujba de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului

loading...

Peste 50.000 de credincioşi din întreaga ţară şi 2.000 de invitaţi oficiali sunt aşteptaţi, duminică, la Bucureşti la sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului. Slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Patriarhul Daniel, alături de care se vor afla mai mulţi ierarhi români şi străini.

Cea mai mare biserică din România, va fi sfinţită azi, în prezenţa Patriarhului Bartolomeu. Deşi nu este gata, Catedrala Neamului va fi sfinţită, azi 25 noiembrie 2018.

Cei 50.000 de credincioşi aşteptaţi la slujba de sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale vor sta pe esplanada din faţa Catedralei, unde vor putea urmări slujba Sfintei Liturghii pe ecranele special montate. Conform spaţiului interior disponibil, în timpul Sfintei Liturghii vor avea acces în interiorul Catedralei cei 2.000 de invitaţi oficiali.

Președintele României, Klaus Iohannis, nu va lua parte la ceremonie întrucât este la summitul european pentru Brexit.

Catedrala Națională are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, iar al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor de pretutindeni.

Patriarhul Daniel a oficiat, sâmbătă seară, împreună cu alţi ierarhi, în Catedrala Mântuirii Neamului, o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acest prilej a fost aşezată sub Sfânta Masă a Altarului catedralei lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războaiele Balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918.

Primul hram dedicat Sfântului Apostol Andrei va fi celebrat vineri, 30 noiembrie, în prezenţa Patriarhului Teofil al Ierusalimului.

Catedrala Națională, în cifre

Catedrala Națională este gata în proporţie de 96% la „roşu”.

Are 120 de metri înălţime, cu 34 de metri mai mult decât Casa Poporului.

La construcţia fundaţiei au fost turnaţi 25.000 de metri cubi de beton şi aproximativ 5.000 de tone de armătură.

Are opt lifturi, două săli polivalente dotate cu altare, care vor funcţiona ca biserici: una la 16 metri adâncime, iar cealaltă la 11 metri. În perimetrul de la subsol mai sunt construite 42 de cripte, patru buncăre antiatomice, un muzeu al creştinismului şi diverse spaţii pentru comunicare media.

Pot intra la slujbe 5.000 de persoane.

Potrivit basilica.ro, Ideea ridicării unei Catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877-1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe de Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne.

Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire, Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul.

După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii), care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

În 1996, Guvernul Nicolae Vacaroiu alocă primii bani publici pentru viitoarea catedrală: 200 de milioane de lei vechi pentru studiile de fezabilitate și proiecte tehnice

În 1999, Guvernul Radu Vasile stabilește prin HG amplasamentul catedralei și mai alocă 540 de milioane de lei vechi pentru alte studii iar Consiliul General al Municipiului București transferă 25.000 mp în proprietatea BOR. Patriarhul Teoctist sfinţește o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfințise anterior și Patriarhul Miron Cristea.

În 2001, Guvernul Adrian Năstase alocă opt miliarde lei vechi pentru construcție.

În 2003, CGMB și RAAPPS transferă în administrarea Patriarhiei alte 52.000 mp și un imobil din Parcul Carol pentru alt amplasament al Catedralei Mântuirii Neamului.

În 2004, 13.000 mp din Parcul Carol trec prin Legea 441 în proprietatea BOR, iar 38.000 mp în folosință gratuită, dar fără să schimbe destinația de parc public. Spre sfârșitul anului, Guvernul Tăriceanu oferă Bisericii 110.000 mp lângă Palatul Parlamentului, pentru amplasamentul catedralei.

Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naționale, pe terenul din Calea 13 Septembrie, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

2010 e anul organizării șantierului, iar lucrările efective încep în 2011. În iulie 2013 construcția era la cota 0.

În noiembrie 2018, cheltuielile declarate de BOR sunt de 110 milioane de euro cu TVA, din care 75% bani publici.

Termenul de mântuire are sens de izbăvire sau eliberare, deoarece după anul 1918 denumirea avea înțelesul de eliberare a românilor de sub stăpâniri străine.

Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc din data de 11 februarie 2016 a echivalat denumirea Catedrala Mântuirii Neamului cu denumirea Catedrala Naţională, nume similar cu cel al Catedralei noi National Cathedral (1990) din Washington, explică basilica.ro.

De-a lungul timpului, construirea Catedralei Mântuirii Neamului a trecut prin mai multe etape și momente semnificative.

După aproape 140 de ani de la apariția ideii de catedrală națională, atunci când contextul social a permis construirea ei, al șaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a așezat în 29 noiembrie 2007 piatra de temelie a lăcașului de cult.

Evenimentele legate de Sfințirea Catedralei Naționale se vor desfășura după următorul program:

Duminică, 25 noiembrie, începând cu ora 8.00, va fi săvârşită Slujba Acatistului Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina în Catedrala Națională, urmată la ora 9.00 de Slujba de Sfințire a Altarului Catedralei Naționale. La sfârşitul slujbei se va citi Actul de sfințire.

Sfânta Liturghie va începe la ora 10.30 şi va fi săvârșită în interiorul Catedralei Naționale. La ora  13.00, racla cu Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României și racla cu moaştele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina vor fi așezate la ieşirea din Sfântul Altar al Catedralei Naționale pentru a fi cinstite de către credincioși, după închinarea acestora în Sfântul Altar.

Credincioşii care doresc să participe la slujba de sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale sunt aşteptaţi pe esplanada din faţa Catedralei Naţionale, unde vor putea urmări slujba Sfintei Liturghii pe ecranele special montate. Conform spaţiului interior disponibil, în timpul Sfintei Liturghii vor avea acces în interiorul Catedralei cei 2.000 de invitaţi oficiali.

Însă, după finalul Sfintei Liturghii, toți credincioșii pelerini ortodocși prezenţi vor avea acces în Catedrală, atât în ziua sfințirii (25 noiembrie), cât șîn zilele următoare (26-29 noiembrie, „zilele sfințirii), având posibilitatea să se închine în Sfântul Altar, nou sfințit.

În seara zilei de duminică, 25 noiembrie 2018,  începând cu ora 18.30, va avea loc un Concert extraordinar, la Sala Palatului, organizat de Centrul de presă Basilica al Patriarhiei Române, cu participarea Grupului psaltic „Tronos”, a Orchestrei reprezentative a Armatei Române și a Orchestrei Naționale „Lăutarii din Chișinău”. 

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata