Peste 12.000 de persoane au participat la Marșul Unirii Moldovei cu România, de la București

loading...

Peste 12.000 de persoane au participat duminică în Bucureşti, la un marş pentru unirea României cu Republica Moldova. organizatorii evenimentului au citit în fața mulțimii ”Proclamația de la București” prin care se cere reîntregirea țării.

mars unire cu basarabiaManifestanții au mărșăluit pașnic pe străzile din București, au agitat steaguri tricolore şi s-a scandat “România Mare, vechile hotare” şi “Rusia, nu uita, Basarabia nu-i a ta!”.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012, organizatoarea Marșului Uniunii, cere Guvernului, Parlamentului, Primului Ministru, Bisericii Ortodoxe și Catolice, Președintelui României, cât și tuturor candidaților la președenție, să susțină și să adopte această Proclamație de la București.

,,Astăzi, românii și-au formulat încă o dată obiectivul strategic: reîntregirea națională. Noi o vrem, basarabenii o vor, dovadă și prezența a peste 1000 de tineri veniți de peste Prut prin mijloace proprii la marș. S-a profilat un consens și un deziderat similar și în rândul clasei politice din România și Republica Moldova, așteptăm ca de la vorbe, politicienii să treacă la fapte, și să reușim ceea ce ne propunem pentru bunăstarea populației de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat George Simion, reprezentantul Platformei Unioniste Acțiunea 2012, organizatoarea evenimentului.

,,Am venit din Basarabia pentru ca energia și aspirațiile noastre naționale să se manifeste complet, acasă, în România. Vrem să trăim liber, fără amenințarea constantă a pericolului rusesc. Contăm pe sprijinul României, avem nevoie de solidaritatea fraților noștri”, a declarat Irina Guțu, originară din Bălți.

Participanții la manifestație au fost vopsiți pe obraji, au purtat panglici și au fluturat drapele în culorile comune celor două state românești: albastru-galben-roșu. Aceștia și-au exprimat solidaritatea cu Republica Moldova în contextul regional tensionat, care a demonstrat fragilitatea statelor ex-sovietice în fața agresiunii rusești, prin practici de șantaj economic și presiuni militare.

Proclamația de la București

12 octombrie 2014

De-a lungul timpului, teritoriul și populația Basarabiei au avut o evoluție convergentă cu restul spațiului etnic și cultural românesc. România și Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria și cultura; ele nu dețin o individualitate națională separată, ci constituie doua fragmente ale aceleiași țări.

Aderarea României la NATO și la UE a permis îmbunătățirea condițiilor de securitate și, respectiv, de dezvoltare socio-economică, iar proiectul de țară al reunirii cu Republica Moldova este continuarea firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române.

În contextul geopolitic actual, când populația și teritoriul de peste Prut sunt expuse la pericolul rusesc, care împotriva dreptului internațional a sfidat integritatea și suveranitatea Ucrainei, nu putem rămâne indiferenți. Dacă Republica Moldova este amenințată, statul român de astăzi și întreaga societate românească trebuie să fie solidare.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012, reprezentanta societății civile unioniste, în urma dorinței de reunire demonstrate în cadrul amplei manifestații de duminică, 12 octombrie 2014, de la București, se adresează public:

  • Membrilor Parlamentului României;
  • Primului Ministru şi Membrilor Guvernului României;
  • Președintelui României precum și tuturor candidaților la această funcție;
  • Bisericii Ortodoxe Române, Bisericii Catolice și tuturor celorlalte culte religioase recunoscute;
  • Reprezentanților instituțiilor mass-media

să inițieze sau/și să susțină următoarele deziderate menite să asigure pe cale pașnică și democratică viitorul comun al românilor:

  1. Proiectul de țară al unității naționale nu trebuie să se reflecte doar în declarații publice, ci și în intensificarea activităților concrete și în acțiuni constante. Idealul Unirii este mai presus decât disputele politice de moment și nu trebuie speculat electoral.
  2. România are datoria de a se preocupa de securitatea Republicii Moldova în cazul unei agresiuni externe. În contextul geopolitic generat de intervențiile ilegitime armate ale Rusiei pe teritoriul Ucrainiei și de dorința sa vizibilă de expansiune, Republica Moldova resimte din plin presiuni crescute asupra securității cetățenilor săi. România are datoria de a fi primul stat proactiv în garantarea securității românilor din Basarabia, lucru traductibil prin cooperarea în domeniul militar și implementarea unei  politici de securitate comună.
  3. Eforturile de creare a unui spațiu economic comun trebuie intensificate prin: sprijinirea companiilor românești pentru a se extinde peste Prut, eliminarea tuturor taxelor vamale pentru schimburile de mărfuri, sprijinirea mobilității resurselor umane între cele două piețe inclusiv prin deschiderea pieței de muncă din România pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
  4. Urgentarea interconectării celor două sisteme energetice.
  5. Dezvoltarea infrastructurii care leagă România de Republica Moldova precum: cale ferată cu encartament european, autostrada București-Iași-Chișinău sau trenul de mare viteză București-Chișinău, precum și construcția de noi poduri peste Prut.
  6. Crearea unui spațiu informațional comun prin susținerea presei în limba română de la Chișinău, extinderea peste Prut a ariei de acoperire a instituțiilor de presă din România și informarea publicului din România asupra realităților din Republica Moldova.
  7. Procesul reunirii celor două state se va produce pe calea voinței populare iar România, în calitate de Țară-mamă, trebuie să inițieze acest proces. Viitoarea revizuire a Constituției României trebuie să prevadă expres posibilitatea reunirii cu Basarabia inclusiv în ceea ce privește organizarea teritorială și rolul cetățenilor Republicii Moldova în statul unificat.
  8. Diplomația Română, europarlamentarii și alți reprezentanți externi trebuie să găsească sprijin pe lângă guvernele statelor partenere din cadrul UE și NATO pentru susținerea proiectului de țară. România trebuie să își asume un rol activ în soluționarea conflictului transnistrean.
  9. Demararea unui program național de integrare socio-culturală a tinerilor basarabeni care vin la studii în România.
  10. Jocul dublu făcut de către politicienii de la Chișinău între Est și Vest trebuie sancționat de la București ori de câte ori interesele legitime ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului sunt prejudiciate.
  11. A culpabiliza victima în loc să cauți căi de a o ajuta să se recupereze este o atitudine lașă, ba chiar complice. România trebuie să lucreze la scară mare pentru a se asigura că populația din Republica Moldova este informată corect asupra identității noastre comune și a efectelor unui viitor comun în cadrul aceluiași stat.
  12. România trebuie să învețe din greșelile trecutului și să reprezinte un model pentru cetățenii de peste Prut. În acest context, resursa umană coordonată de statul român precum și proiectele implementate care privesc Republica Moldova trebuie să aibă un nivel calitativ inclusiv prin: îndeplinirea promisiunilor, relaționarea respectoasă cu cetățenii, calitatea proiectelor.
  13. Promovarea consistentă și constantă, în rândul populației Republicii Moldova, a tuturor acțiunilor de sprijin pe care România le efectuează pentru aceasta, pentru a evita ca meritele să fie asumate, ilegitim, de actori publici din Republica Moldova străini idealului unității naționale.
  14. Crearea unei instituții în subordinea Guvernului României care să coordoneze acțiunile destinate Republicii Moldova, inclusiv pe cele menționate anterior.
  15. Societatea civilă unionistă trebuie să fie consultată permanent și tratată ca un partener în acțiunile care privesc consolidarea relațiilor între București și Chișinău, precum și în alte momente cheie.
770 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*