Klaus Iohannis cere reanalizarea legilor Big Brother, respinse de CCR

loading...

Președintele României, Klaus Iohannis solicită Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică să reanalizeze legile Big Brother, respinse de CCR și să le pună în concordanță cu legislația românească și cea europeană.

iohannis parlamentIohannis se implică în scandalul SRI-CCR iscat pe marginea legilor Big Brother. Președintele vrea ca legile declarate neconstituționale să fie reanalizate și modificate astfel încât să poată fi adoptate de Parlament.

„La inițiativa Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la nivelul Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) va începe din această săptămână reanalizarea prevederilor legislative în domeniul accesului la datele de trafic informațional și al securității informatice. Demersul are drept scop depășirea blocajului care se înregistrează în prezent, punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale și o mai bună informare a opiniei publice privind măsurile în plan legislativ și efectele acestora. Reanalizarea legislației în domeniu va include și consultări cu societatea civilă, înainte de reînceperea unui nou proces legislativ la nivel parlamentar, participarea reprezentanților societății civile fiind indispensabilă pentru un demers care să vină și în întâmpinarea celor care în trecut și-au exprimat reticența față de unele prevederi. Totodată, consultarea va include și întâlniri cu reprezentanți ai partidelor parlamentare din comisiile de profil, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai celui academic. Scopul discuțiilor este de a se găsi un echilibru între respectarea libertăților individuale și prevenirea terorismului, criminalității cibernetice și combaterea corupției. Consultările se vor desfașura în cadrul Comitetului Operativ de Securitate Cibernetică, organism prin care se realizează coordonarea unitară a Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică. Conducerea COSC este asigurată de un preşedinte (consilierul prezidenţial pentru probleme de securitate naţională) şi de un vicepreşedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informaţii. Înainte de demararea procesului legislativ se vor respecta prevederile Legii transparenței decizionale”, se arată în comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale.

În 8 iulie 2014, cu unanimitate de voturi, cei nouă judecători ai CCR, au decis că legea privind stocarea datelor de telefonie mobilă și internet, este profund neconstituțională.

Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”, se arată în comunicatul de presă al CCR.

Pe 16 septembrie 2014, Plenul Curţii Constituţionale s-a întrunit pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice, obiecţie formulată de Avocatul Poporului. În urma deliberărilor, judecătorii CCR au admis sesizarea Avocatului Poporului.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice este neconstituţională, în ansamblul ei. Curtea a constatat că dispoziţiile legii criticate nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans, respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet nu reglementează garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date”, se arată în comunicatul de presă al CCR, remis exclusivNEWS.ro.

Curtea a reţinut incidenţa în prezenta cauză a considerentelor Deciziei nr.440 din 8 iulie 2014, întrucât actul normativ dedus controlului de constituţionalitate nu reprezintă în fapt decât o completare a dispoziţiilor Legii nr.82/2012, preluând parţial soluţii legislative acolo reglementate, dar care au încetat să mai producă efecte juridice ca urmare a constatării neconstituţionalităţii lor. Dispoziţiile legale criticate nu numai că relativizează garanţiile de siguranţă a reţinerii şi păstrării datelor, neimpunând standarde corespunzătoare de asigurare a nivelului de securitate şi confidenţialitate care să poată fi controlate efectiv, aşa cum a reţinut Curtea în argumentarea soluţiei pronunţate prin Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, ci, prin lipsa oricărei reglementări cu privire la modalitatea de accesare şi utilizare a datelor cu caracter personal, legea este viciată în mod iremediabil.

Iar pe 21 ianuarie 2015,  Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei.

Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, elemente de natură a determina încălcarea art.1 alin.(5) din Constituție, care consacră principiul legalității, şi a prevederilor art.119 din Legea fundamentală, referitoare la atribuţiile C.S.A.T.

De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3), (4) şi (5) referitoare la principiul statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii, în art.21 alin.(1) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în art.26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi în art.28 referitor la secretul corespondenţei, din perspectiva lipsei garanţiilor necesare respectării acestor drepturi, precum şi în art.53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Curtea a constatat neconstituţionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea noţiunii de „deţinători de infrastructuri cibernetice” (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Român de Informaţii ca autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice (art.10), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării (art.17), lipsa reglementării prin lege a criteriilor în funcţie de care se realizează selecţia infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cât şi a modalităţii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectuează auditarea de securitate cibernetică (art.20 lit.c)), lipsa reglementării prin lege a circumstanțelor în care este necesară notificarea, precum și a conținutului acesteia (art.20 lit.c)), lipsa consacrării legale a controlului judecătoresc cu privire la actele administrative emise de autorităţile competente şi care sunt susceptibile a prejudicia drepturi sau interese legitime (art.16-23), lipsa predictibilităţii normelor referitoare la procedurile de monitorizare şi control, respectiv a celor privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor (art.27, 28, 30), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească)  aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite autorităţilor competente să efectueze inspecţii, inclusiv inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură (art.27 alin.(2)). Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului. Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul de presă al CCR, remis exclusivNEWS.ro.

447 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*