Guvernul României va contesta prin AVAS, clasarea DNA din dosarul Flota

loading...

Guvernul României a decis să atace decizia procurorilor DNA de clasare a dosarului Flota, prin intermediul AVAS. Pe 21 ianuarie 2015, DNA a clasat dosarul Flota și l-a scos de sub urmărirea penală pe fostul Președinte al României, Traian Băsescu, pe motiv că faptele nu există.

basescu - dosarul flota - guvernPremierul Victor Ponta a confirmat luni, jurnalistei Adina Anghelescu de la Antena 3 că AVAS va ataca decizia DNA privind clasarea dosarului Flota.

Guvernul României deține prin AVAS, 70% din acţiunile CNM PETROMIN, societate care în Rechizitoriul Flota apare drept parte civilă pentru prejudiciul stabilit iniţial la peste 324 milioane dolari legat de pierderea celor 16 mineraliere de mare tonaj.

CNM PETROMIN se află în prezent în faza de faliment, fiind administrată judiciar de societatea de insolvenţă Dăscălescu &Co SPRL.

Astfel că CNM PETROMIN şi acţionarul majoritar Guvernul României – AVAS are dreptul să atace în instanţa soluţia de clasare a Dosarului Flota, în vederea reluării anchetei şi recuperării prejudiciului şi pentru constatarea unui fapt care a indignat o bună parte a României.

Deşi iniţial DNA a avut în dosar o expertiză care a stabilit un prejudiciu în dauna PETROMIN de peste 324 milioane dolari, Daniel Morar a comandat în 2005 o nouă expertiză în care a reieșit prejudiciu ZERO.

DNA are obligaţia să comunice CSM PETROMIN, lichidatorului judiciar şi Guvernului României – AVAS soluţia de clasare pentru că părţile nemulţumite să poată să o atace la instanţa de judecată.

Pe 21 ianuarie 2015, DNA a clasat dosarul Flota, în care fostul preşedinte Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, “întrucât faptele nu există”.

Conform DNA, infracţiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există, deoarece prin exercitarea funcţiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 şi 1996-2000, Băsescu nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanţa.Procurorii explică acest lucru prin faptul că navele care fac obiectul dosarului au fost vândute în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) – acţionarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare iniţiat de Guvernul României.

Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul Klaveness au rămas în proprietatea CNM Petromin SA (cu drept de dispoziţie asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitaţie. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63.134.735 USD. Decizia vânzării navelor nu a aparţinut Ministerului Transporturilor, ci a aparţinut FPS şi AGA a CNM Petromin SA, întrucât FPS şi nu Ministerul Transporturilor erau acţionarul majoritar al CNM Petromin SA”, arată DNA, în răspunsul la solicitarea MEDIAFAX.

CNM Petromin, ca societate comercială pe acţiuni în domeniul transporturilor navale, la data de 31 decembrie 1992, avea datorii de 14.770.000 de dolari.

Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, reţinută prin actul de învinuire ca fiind realizată de faptul că “…în perioada 1991-2000, a emis acte de decizie la nivel de conducere a ministerului în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atât prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la constituirea şi atribuţiile CIS, CNM Petromin, ordinele de acordare şi retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc de către navele angajate în afacerea “Petroklav”, a notei în baza căreia a dispus radierea din Registrul Matricol a mineralierului “Băceşti” şi a documentelor de plată “P&I” a 500.000 USD din creditul luat prin ipotecarea navei “Băceşti” pentru care asigurarea trebuie să fie plătită de navlositorul Borom Anglia, cât şi prin omisiunea cu ştiinţă a inserării unor date sau împrejurări reale referitoare la proprietatea reală asupra navelor CNM Petromin SA cu prilejul ordinelor de retragere a pavilionului românesc arborat de aceste nave”, se constată că această faptă nu există, deoarece nu se poate susţine au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu ştiinţă, inserarea unor date sau împrejurări”, mai precizează DNA.

În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, constând în faptul că “în septembrie 1992, în calitate de ministru al Transporturilor şi director (preşedinte) al BOD Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activităţii acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibak Londra, de unde şi-a însuşit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băceşti”, a rezultat că fostul şef al statului nu şi-a însuşit suma de 500.000 de dolari, aşa cum se arată în actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra şi reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin.

“De altfel, cu referire la această presupusă faptă, respectiv delapidare, răspunderea penală s-a prescris la data de 30 septembrie 1999, ca urmare a intrării în vigoare la data de 1 februarie 2014 a noului Cod Penal, conform căruia, maximul special al pedepsei pentru infracţiunea de delapidare a fost redus la şapte ani”, spun procurorii DNA.

Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu a fost implicat în 68 de dosare penale, şase dintre acestea fiind încă în curs soluţionate, arată Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

562 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*