DNA îl scapă definitiv pe Traian Băsescu de dosarul Flota

loading...

Traian Băsescu a scăpat în mod oficial de celebrul dosar Flota. Procurorii DNA au clasat dosarul și l-au scos de sub urmărirea penală pe fostul Președinte al României, pe motiv că fapta nu există.

basescu traianBăsescu poate răsufla ușurat, Kovesi și-a făcut meseria și l-a săpat de dosarul Flota. DNA a anunțat că l-a scos pe Traian Băsescu de sub urmărirea penală din acest dosar pe motiv că fapta de care este acuzat NU EXISTĂ.

Kovesi finalizează astfel ceea a început Daniel Morar. Acesta a cerut o nouă expertiză în Dosarul Flota prin care s-a stabilit că NU EXISTĂ PREJUDICIU, ba din contră, profit, iar Kovesi a închis dosarul și îl scapă pe Băsescu de pușcărie deși acesta a făcut ca 16 nave din patrimoniul statului să dispară pur și simplu.

Dosarul a fost clasat de DNA pe 21 ianuarie 2015, la fix 30 de zile de când Băsescu a rămas fără imunitate.

România a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare capacitate în urma încheierii unor contracte derulate fraudulos între asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada aprilie 1991 – august 2000.

O expertiză publicată în timpul primului mandat de preşedinte al lui Băsescu a arătat că nu s-a înregistrat niciun prejudiciu pentru partea română, fapt folosit de şeful statului în declaraţii publice pentru a-i sancţiona pe cei care l-au învinovăţit, de-a lungul timpului, de vânzarea Flotei.

Iniţial, în acest dosar au fost cercetate 136 de persoane, 80 fiind deferite justiţiei, la 10 august 2004, iar pentru altele 51 procurorii separând faptele.

Potrivit unei prime expertize dispuse de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie (fostul PNA, actualul DNA), prin înstrăinarea a 16 nave, cei 80 de inculpaţi din dosar ar fi păgubit statul român cu peste 11.000 de miliarde de lei, echivalentul a 275 de milioane de euro.

PNA a plătit pentru prima expertiză 10.000 de euro la nivelul anului 2004, când dosarul a fost înaintat instanţei supreme.

Cea de-a doua expertiză din dosar a fost dispusă după ce DNA a infirmat soluţia dată de procurorii PNA, care au decis în 2004 trimiterea lui Băsescu în judecată, împreună cu alte 79 de persoane.

Dosarul a fost de fapt restituit anchetatorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub pretextul unui text de lege abrogat ulterior.

Potrivit articolului 209 din Codul de Procedură Penală, rechizitoriul nu fusese semnat de şeful PNA aşa cum prevedea legea, ci de adjunctul său. Textul de lege cu pricina a fost abrogat ulterior, iar legea actuală stipulează că regularitatea actului de sesizare a instanţei se face de către şeful secţiei de parchet. În august 2005, PNA s-a transformat în DNA, iar conducerea a fost preluată de alţi procurori.

Deşi instanţa supremă cerea doar semnătura şefului de parchet, conducerea actuală a decis reluarea cercetările în dosar, fiind dispusă o nouă expertiză financiar-contabilă şi separându-se faptele lui Traian Băsescu de cele ale celorlalţi acuzaţi, deoarece beneficiază de imunitate.

În anul 1999, Traian Băsescu putea fi dus “în cătuşe” la Parchet în dosarul Flota, a spus fostul preşedintel Emil Constantinescu într-o emisiune la Antena 3.

“În timp ce era domnul Traian Băsescu ministru al Transporturilor, a început anchetarea sa pentru dosarul «Flota». A durat foarte mult. În 1999 a fost gata prima expertiză care îl punea pe primul plan ca responsabil pentru o uriaşă fraudă de aproape 300.000 de euro. Exista o expertiză înaintată Parchetului General. Mi-era foarte uşor, era suficient să nu spun să nu se întâmple asta ca domnul Traian Băsescu să fie adus în cătuşe. Eu m-am opus să nu se facă asta, pentru că, fiind liber parchetul, aşa era normal să se întâmple, deci fostul ministru al Transporturilor care apoi devenea primarul general al Capitalei să fie adus în cătuşe şi cu mare tam-tam pe baza unei expertize şi a unei anchete de 3 ani”, a declarat Emil Constantinescu.

NOTA DE CONSTATARE

CONSTATĂM URMĂTOARELE:

La 11.04.1991, Băsescu Traian, împreună cu învinuitul Marinescu Călin Dragomir, la acea vreme director la C.N.M. „PETROMIN” S.A. Constanta, s-au deplasat în Norvegia, la Oslo, unde au semnat o scrisoare de intentie cu Departamentul „KLAVENESS CHARTERING” din cadrul Companiei „TORVALD KLAVENESS GROUP”. Din continutul acesteia rezultă că C.N.M. „PETROMIN” S.A. si „KLAVENESS CHARTERING” vor constitui o companie mixtă denumită PETROKLAV, lucru realizat, de altfel, la 14.05.1991.

Obiectul de activitate al acestei companii mixte era retehnologizarea si operarea vrachierelor românesti, managementul tehnic al acestora efectuîndu-se de la sediul din Oslo, compania urmînd să fie înmatriculată în afara României. În toate documentele semnate, inclusiv în sedinta Consiliului Împuternicitilor Statului (C.I.S. – din componenta căruia făceau parte învinuitii: Drăgan Gheorghe, Cărbunaru Ion, Ivascu Constantin, Bune Alexandru, Sufragiu Mariana, Lupu Marin si Pistolea Vasile), se mentionează că functionarea acestei societăti mixte se va face cu aprobarea Guvernului României, lucru nerealizat. Totusi, compania mixtă a functionat în perioada 14.05.1991, pînă la 20.07.1992, sub denumirea „PETROKLAV” Inc., avînd sediul în Bahamas, actionari fiind 50% C.N.M. „PETROMIN” S.A. si 50% „KLAVENESS CHARTERING”, avînd în management navele Balota, Băneasa, Barbosi, Comănesti, Cărbunesti. Compania mixtă a deschis contul bancar la Sucursala „CITY BANK” din Londra. La data de 14.05.1991, între C.N.M. „PETROMIN” S.A. si „KLAVENESS CHARTERING” se întocmeste un adendum la contractul de societate mixtă, prin care firma norvegiana îsi transferă actiunile unui alt departament din grupul „TORVALD KLAVENESS”, denumit „TORVALD KLAVENESS SHIPPING”. Administrarea companiei „PETROKLAV” Inc. se făcea de Toanchină Virgil, Băsescu Traian – din partea română, si 2 directori din partea norvegiană. Componenta directorilor părtii române a fost propusă de C.I.S. si aprobată la 26.07.1991 de Băsescu Traian, la acea vreme ministrul Transporturilor. Comitetul Director al firmei „PETROKLAV” Inc. din Bahamas s-a întîlnit, în ianuarie 1992, la Ambasada Norvegiană de la Bucuresti, si în iunie 1992, la Oslo, întîlnire la care au participat 2 directori de la „KLAVENESS”, Marinescu Călin Dragomir de la C.N.M. „PETROMIN” S.A., Toanchină Virgil si Băsescu Traian din partea „PETROKLAV” lnc., hotărînd cu aceste ocazii înfiintarea unei companii holding „PETROMIN OVERSEAS” Inc., cu sediul în Liberia, si a 15 companii subsidiare, cu acelasi sediu, detinătoare de unică navă. De asemenea, s-a mai hotărît înfiintarea companiei „PETROKLAV MANAGEMENT” Inc. Liberia, actiunile acestei companii fiind la purtător.

Fiecare din cele 15 subsidiare vor încheia contracte de management cu „PETROMIN OVERSEAS” Inc. „PETROMIN OVERSEAS” Inc. va încheia un singur contract de management care să cuprindă cele 15 nave, cu „PETROKLAV MANAGEMENT”, iar acesta v-a încheia un contract de management, în termenii Back tack cu „TARVALD KLAVENESS & Co A/S”. Se observă că activitatea societătii mixte din Bahamas s-a mutat în Liberia. Acest lucru este probat cu NOTA întocmită de fostul director general al C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanta, Marinescu Călin Dragomir, adresată Ministrului Transporturilor, Paul Teodoru, la 11.02.1993, în care se mentionează următoarele: în acest sens, prin hotărîrea Consiliului de Administratie din 20.04.1991, precum si a hotărîrii Consiliului Împuternicitilor Statului din 25.04.1991, s-a decis ca nava 22 Decembrie 1989 să facă parte din grupul de nave aflate în contract de management cu „KLAVENESS” Oslo (cu această firmă C.N.M. „PETROMIN” SA Constanta a încheiat un contract de companie mixtă „PETROKLAV MANAGEMENT” Inc., înregistrată în Liberia, avînd ca obiect de activitate managementul în comun al unui număr de 16 nave si perfectionarea personalului C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanta, conform standardelor occidentale.

Referitor la situatia celor 15 nave, din cercetările efectuate pînă în prezent, a rezultat că la data de 24.05.1992, C.I.S. din C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanta a hotărît înfiintarea unei companii holding, cu numele de „PETROMIN OVERSEAS” Inc. (P.O.I), cu sediul în Monrovia – Liberia, care la rîndu-i a înfiintat 15 companii, proprietare de unică navă, cu acelasi sediu, urmînd ca navele Comănesti, Cărbunesti, Bărbosi, Băneasa si Balota să poarte pavilion liberian, iar navele Breaza, Bicaz, Callatis, Bârlad, Baia de Cris, Baia de Aramă, Bujoreni, Bobâlna, Borzesti si 22 Decembrie 1989 (aflat în constructie în Santierul Naval Constanta la acea vreme si dată în folosintă în 1993), să poarte pavilion românesc. În acest sens, ministrul Transporturilor Băsescu Traian a emis Ordinele cu nr. 418 si 457/1992, prin care aproba schimbarea de pavilion. Schimbarea de pavilion a unei nave presupune înfiintarea unei companii în tara unde se intentionează înmatricularea navei si transferul acesteia în proprietatea companiei respective. Transferul proprietătii unei nave conform legislatiei maritime internationale se face prin: vînzare-donatie, avînd loc totodată radierea navei din registrele căpităniei. Mai există o situatie cunoscută sub numele de bare-boat, charter registration, unde pe baza unui contract de bare-boat se suspendă pavilionul navei pe perioada derulării acestui contract (care este de circa 2 ani cu drept de prelungire) în tara armatorului (proprietarului). În acelasi timp, navlositorul poate înmatricula nava în alt stat si arbora pavilionul acelui stat. După terminarea contractului, nava revine la proprietarul originar si arborează pavilionul initial. Din cercetările efectuate s-a stabilit că un număr de 6 nave au fost radiate din registrul matricol al Căpităniei Zonale Constanta, mentionîndu-se contractul de bare-boat, care în realitate nu există, iar celelalte 9 nave au fost vîndute pe un dolar, avînd la bază documentul bill of sale (nota de vînzare).

Aceste ordine le apreciem ca ilegale, întrucît era necesară o Hotărîre de Guvern, conform Decretului nr. 443/1972. Aprobarea ministrului Transporturilor ca l0 nave să poarte pavilion românesc, desi proprietarii erau companiile liberiene este nelegală, încălcînd flagrant prevederile Decretului nr. 443/1972. Totodată, C.I.S. a hotărît vînzarea celor 15 nave de la C.N.M. „PETROMIN“ S.A. Constanta la cele 15 companii proprietare de unică navă (denumite „Comănesti Incorporated”, „Cărbunesti Inc.”…), precum si punerea de ipoteci pe 4 nave (Comănesti, Cărbunesti, Barbosi si Băneasa) pentru a garanta un împrumut de 45 milioane USD de la „CHISTIANIA BANK” Oslo, către „PETROMIN OVERSEAS” Inc. În acest sens, s-a încheiat procesul verbal cu nr. 14/24.05.1992 si s-a emis hotărîrea C.I.S. din aceeasi dată. Se observă însă că această hotărîre nu a fost publicată în extras, în Monitorul Oficial, conform art. 89 din Legea 31/1990 si, în mod normal, nu ar fi trebuit executată. Obligatia publicării cădea în sarcina directorului Lupu Marin (care din informatiile noastre se află în prezent la Oslo, posibil în Scotia, Marea Britanie). Totusi, hotărîrea C.I.S. a fost pusă, în aplicare, companiile au fost create, iar navele au fost transferate către acestea prin documente Bill of Sale la pretul de 1 USD, ulterior „PETROMIN OVERSEAS” Inc. luîndu-si creditul de 45 milioane USD. În ceea ce priveste vînzarea navelor, practica internatională maritimă prevede următoarele: * la Copenhaga, în anul 1905, a luat fiintă „Baltic and International Maritime Conferance” (B.I.N.C.O.) – Conferinta Maritimă Baltică si Internatională, organ consultativ international cu caracter permanent neguvernamental. Este format din reprezentanti ai armatelor si asociatilor de armatori, ai brokerilor si cluburilor de navlu si contrastalii, precum si ai cluburilor P & I (Protection and Indemnity) indiferent de nationalitate. Atributiile conferintei sînt: * formulează diverse tipuri de contracte C/P (Charter Party), de vînzări de nave, conosamente si alte documente ce intervin în transporturile maritime, prin conferinte sau aranjamente directe cu navlositorii, încărcătorii, primitorii, armatorii si comerciantii, în general, sau cu organizatii reprezentînd asemenea persoane; * emite astfel de documente tipizate. Astfel, această conferintă, în anul 1956, a adoptat forma tipizată a contractului de vînzări de nave, codificate „sale form”, care a fost revizuit în anii 1966, 1983, 1986, 1987, 1993, si care se numeste „Memorandum of Agreement”.

În acest contract, la articolul 8, „Documentation”, se prevede că, în schimbul plătii, vînzătorii vor furniza cumpărătorului bill of sale, precum si alte documente. Deci, emiterea de către C.N.M. „PETROMIN” S.A. Constanta a bill of sale, fără contractul de vînzare, este ilegală, iar transferul navelor s-a făcut prin vînzarea la pretul de 1 dolar. Conform statutului de functionare al C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanta, aprobat prin H.G. nr. 19/1991, C.I.S. exercita atributiile Adunării Generale a Actionarilor la C.N.M. „PETROMIN” S.A Constanta, unde statul era actionar unic. Din studierea atributiilor prevăzute în statut rezultă că C.I.S. nu avea în competentă să hotărască asocierea cu alte persoane juridice sau fizice, din tară sau străinătate, crearea de societăti în străinătate. Aceste atributii au fost introduse printr-un Regulament de functionare al C.I.S. care a fost redactat în cadrul Ministerului Transporturilor în luna ianuarie 1991 si aprobat ulterior, în C.I.S. În acest sens, subsecretarul de Stat pentru Transporturi Navale, Băsescu Traian a emis Ordinul cu nr. 1349/31.01.1991, în care se prevede, la punctul 2, ca C.I.S. să-si desfăsoare activitatea în baza atributiilor din Regulament. Se observă că punctul 2 din acest ordin încalcă art. 212 din Legea 31/1990, conform căruia atributiile C.I.S. sînt cele din statut. Din relatiile primite de la Ministerul Lucrărilor Publice si al Amenajării Teritoriului a rezultat că acest Ordin nu este arhivat la directia de specialitate din minister si nu se regăseste în registrul ce cuprinde asemenea ordine.

Organ de Politie
1. Chestor Mihail Bogdan
2. Subcomisar Mihai Toporan
3 Agent sef de Politie Mihăilă Gunache

MFP-DGICF

301.034/17.05.2002

612 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*