Din cauza politicenilor, România ar putea fi obligată să plătească o despăgubire colosală de 4 miliarde de dolari

loading...

România riscă să piardă procesul cu Gabriel Resources, compania-mamă a Roşia Montană Gold Corporation, şi să fie obligată să plătească o sumă colosală drept despăgubiri. Şi toate astea din cauza politicienilor români care s-au jucat cu resursele naturale aurifere ale României de la Roşia Montană pe care le-au dat pe nimic canadienilor.

rosia montana gold corporationCompania canadiană solicită la curtea internaţională de arbitraj de pe lângă Banca Mondială, despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari SUA din partea statului român, pentru blocarea proiectului minier Roşia Montană.

Pretenţiile companiei canadiene se bazează pe prevederile tratatului investiţional semnat de România şi Canada în 2009 şi intrat în vigoare în 2011, potrivit unui comunicat publicat, joi, de Gabriel Resources.

Timp de mai bine de două decenii, Gabriel a operat cu bună credinţă şi a respectat toate cerinele legale şi regulatorii, româneşti şi ale Uniunii Europene, pentru a obţine permisele necesare pentru proiecte (proiectele învecinate Roşia Montană şi Bucium, din Munţii Apuseni – n.r.). Compania a dezvoltat şi s-a angajat la un plan complet de investiţii pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii Roşia Montană şi pentru toate părţile interesate, care include protejarea patrimoniului cultural şi remedierea pagubelor de mediu provocate la scară largă de activităţile miniere istorice ale statului. Planul Gabriel pentru Roşia Montană a avut dintotdeauna sprijinul majorităţii locuitorilor din zonă. Guvernul României a blocat în mod ilegal procesul de acordare a permiselor pentru proiectul Roşia Montană şi a desconsiderat vădit înţelegerea Gabriel cu statul şi licenţele existente. Acţiunile Guvernului României sunt echivalente cu o expropriere a investiţiilor Gabriel în România. După ce iniţiativele Gabriel de conciliere şi negociere au fost ignorate complet de Guvernul României, singura cale de acţiune rămasă companiei este să continuăm cu determinare această procedură de arbitraj. Mâine, avem de gând să depunem o declaraţie solidă, detaliată, prin care vom cere compensaţii în valoare de 5,7 miliarde de dolari (dolari canadieni, echivalentul a 4,4 miliarde de dolari SUA la cursul de schimb de la finalul şedinţei de tranzacţionare din 27 iunie)”, susţine, în comunicat, Jonathan Henry, CEO al Gabriel Resources.

Compania înregistrată în Canada acuză statul român că i-ar fi expropriat investiţiile fără să-i plătească despăgubiri, că nu a protejat drepturile investitorului şi nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale faţă de acesta, inclusiv asigurarea unui tratament echitabil, că a luat măsuri discriminatorii împotriva companiei, că a încălcat tratatul de investiţii încheiat cu Canada.

Statul român ar urma să răspundă oficial solicitării Gabriel Resources până la data de 15 februarie 2018, urmat de un contra-răspuns de la companie până în 5 septembrie 2018. România mai are dreptul la o replică, până la 19 februarie 2019, după care, în perioada 9-20 septembrie 2019, completul de abitraj urmează să convoace părţile la audieri.

Tribunalul este prezidat de Teresa Cheng, cetăţean chinez, numită de secretarul general al Curţii de Arbitraj. Din complet mai fac parte Horacio Grigera Naon, cetăţean argentinian, numit de reclamant, adică de Gabriel Resources, şi Zachary Douglas, cetăţean australian, numit de pârât, respectiv de Guvernul României.

Compania canadiană este reprezentată de casele de avocatură White & Case, din Washington, şi Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, din Bucureşti. Interesele statului român sunt apărate de avocaţii de la LALIVE, din Geneva, Elveţia, şi Leaua & Asociaţii, din Bucureşti.

Compania Roşia Montană Gold Corporation intenţiona să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.

Compania fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, acţionari fiind compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31% şi Gabriel Resources – cu 80,69%. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.

Între România şi Canada există opt acorduri economice, potrivit datelor publicate de Ambasada ţării noastre la Ottawa. Cel mai recent dintre ele, semnat în 2009, prevede explicit protejarea reciprocă a investitorilor.

Începând cu data de 17 februarie 2015, 70% dintre angajații companiei Roșia Montană Gold Corporation au intrat în șomaj tehnic prin întreruperea temporară a contractului de muncă pe termen nedefinit. Măsura șomajului tehnic este impusă de incertitudinea prelungită privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roșia Montană, ceea ce determină continuarea programului de reducere a activităților şi a costurilor companiei.

În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană, după ce au avut loc o serie de proteste de stradă. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

Compania canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în luna ianuarie că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat, precizând că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile. El a mai spus că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate.

In 2011, Traian Băsescu declara, la TVR, că susține proiectul de la Rosia Montana, care va aduce aur la rezerva națională.

“Acum sustin proiectul mai mult ca oricand, nu din motive sentimentale, ci din motive pragmatice. Vedeti ce se intampla cu toate monedele – au probleme de stabilitate si probleme de depreciere. Eu vreau sa vad inceputa exploatarea”, spunea președintele, la TVR.

Referindu-se la opozantii proiectului Rosia Montana, el a mentionat ca unii o fac “de dragul ecologiei”, iar pe de alta parte sunt unii care se gandesc ca vor fi acoperite deficitele din bugetul de stat.

 

2376 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*