De 55 de ani, 1 Iunie este celebrată ca Ziua Internaţională a Copilului

loading...

Azi se împlinesc 55 de ani de când data de 1 iunie a fost declarată ca fiind Ziua Internațională a Copilului, de pe întreg globul pământesc.

ziua internationala a copiluluiLa 14 decembrie 1954 Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a recomandat ţărilor membre să instituie Ziua Universală a Copiilor lăsând la latitudinea acestora stabilirea, în funcţie de considerente naţionale, a datei de sărbătorire a acesteia. România, alături de alte ţări din estul Europei a optat pentru 1 iunie, dată aleasă de Uniunea Sovietică.

Cinci ani mai târziu, în 1959, Adunarea Generală ONU adoptă Declaraţia Drepturilor Copilului. Data promulgării documentului, 20 noiembrie, a fost instituită la nivelul tuturor statelor membre drept Ziua Internaţională a Copilului.

În amintirea acestui moment şi Convenţia asupra drepturilor copilului, avea să fie adoptată, în 1989, tot la 20 noiembrie.

În România, ca şi în alte numeroase ţări ale lumii, s-a păstrat însă şi tradiţia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Copilului la 1 iunie.

La 1 ianuarie 2013, dintre cei 20.020.074 de locuitori rezidenţi în  România, 4.230.964, reprezentând 21,1 % din totalul populaţiei, aveau 0-19 ani. Pe grupe de vârstă, situaţia se prezenta astfel: 0-4 ani, 1000902 (5,0%); între 5- 9 ani, 1059569 (5,3%); între 10-14 ani, 1079138 (5,4%); între 15-19 ani 1091355 (5,5%) .

Din totalul de 5314602 de gospodării familiale înregistrate la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, 3589672 reprezintă gospodăriile care au copii. Numărul mediu de copii pe o gospodărie familială este de 1,08.

În anul 2013, numărul născuţilor-vii a fost de 198,2 mii, mai mic faţă de 2012 cu 2,9 mii.

  • Scăderea s-a produs cu precădere în mediul rural, unde s-au născut cu 17% mai puţini copii decât în urban.
  • Din numărul total al născuţilor vii înregistraţi în anul 2013 cu domiciliul în România, 176013 copii s-au născut în România, iar 22203 s-au născut în străinătate
  • La nivel european, România se situează, în cifre absolute, în treimea superioară a ţărilor cu cel mai mare număr de născuţi-vii.

–         Olanda:  176,0 mii născuţi vii;

–         Polonia : 386,3 mii;

–         Spania: 453,3 mii născuţi-vii;

–         Italia : 673,5 mii născuţi –vii;

–         Germania:  673,5 mii născuţi-vii

–         Regatul Unit sau  Franţa, ţări cu peste 800 mii născuţi-vii în 2012.

Vârsta medie a mamei la naştere (28,0 ani) şi la prima naştere (26, 5 ani) a fost, în 2013, în uşoară creştere faţă de anul 2012 (27, 8 ani şi respectiv 26, 3 ani la prima naştere). Mamele din mediul rural au născut, în medie, la o vârstă mai mică, 26, 7 ani la naştere (24,0 ani la prima naştere) comparativ cu cele din mediul urban, unde vârsta la naştere a fost de 29,1 ani (28,0 ani la prima naştere.

La începutul anului şcolar 2013/2014, majoritatea copiilor urma o formă de pregătire în sistemul public sau în cel privat. În acest sens, prezentăm câteva date care pot fi relevante:

  1. 1.      Reţeaua învăţământului preşcolar cuprinde 1187 grădiniţe şi 568659 copii înscrişi, iar în sectorul privat sunt 310 grădiniţe şi 16739 copii înscrişi.
  • 56,2% din totalul preşcolarilor sunt înscrişi în grădiniţele din mediul urban, iar 43,8% sunt înscrişi în unităţile preşcolare din mediul rural.
  • La un cadru didactic revin 16 copii.
  1. Elevii din învăţământul primar şi gimnazial* studiază în 4045 unităţi şcolare, dintre care 3984 publice, iar restul aparţin sectorului privat.
  • Numărul elevilor înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial este de 1743254.
  • În învăţământul primar şi gimnazial revin, în medie, 14 elevi la un cadru didactic: 19 elevi în învăţământul primar şi 11 elevi în cel gimnazial;
  • Cea mai mare parte a elevilor din învăţământul primar şi gimnazial frecventează cursurile de zi (99,7%).
  • Din totalul elevilor înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial, 52,5% studiază în mediul urban.
  • Limba română este limba de predare oficială în sistemul naţional de educaţie, 93,6% dintre elevii înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial studiind în această limbă.
  • În ţara noastră, mai ales în judeţele Harghita şi Covasna, populaţia de etnie maghiară deţine o pondere importantă, ceea ce determină o proporţie semnificativă a populaţiei şcolare care învaţă în limba maghiară (5,5%).
  • În ierarhia limbilor moderne studiate de elevii din învaţământul primar şi gimnazial – ca primă limbă modernă – pe primul loc se situează limba engleză.
  • Situaţia elevilor care studiază a doua limbă modernă se prezintă astfel: limba franceză 65,2%, limba germană 9,2%, limbile spaniolă, italiană şi rusă fiind, fiecare, studiate de mai puţin de 1%, din totalul elevilor care studiază a doua limbă modernă.
  1. Reţeaua învăţământului liceal este formată din 1605 licee.
  • Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal era, la începutul anului şcolar, de 776616 elevi.
  • 97,9% din totalul elevilor înscrişi în învăţământul liceal erau cuprinşi în unităţi şcolare publice şi 2,1% în licee private.
  • La un cadru didactic revin, în medie,14 elevi.
  • Peste 44, 0% din populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal în anul şcolar 2013/2014 studiază în liceele din cadrul filierei teoretice, iar 49,4% în cele din filiera tehnologică. Ponderea elevilor care au optat pentru profilurile din filiera vocaţională este de 6,4%, iar în cadrul acestei filiere se înregistrează ponderi mari pentru elevii înscrişi la profilul sportiv (32,3%), profilul artistic (29,0%), profilul teologic (20,2%), şi la cel pedagogic (15,7%).
  • S-a constatat că fetele deţin ponderi superioare în filiera vocaţională la liceele: pedagogice şi artistice; în filiera teoretică: la liceele cu profil uman şi real; în cadrul filierei tehnologice, la profilurile servicii, resurse naturale şi protecţia mediului. Băieţii deţin ponderi majoritare la filiera tehnologică la liceele tehnice şi la filiera vocaţională la liceele militare, sportive şi teologice.
  • Elevii înscrişi în învăţământul liceal beneficiază de o bază materială diversificată. Astfel, la începutul anului şcolar, aceasta era formată din 38493 săli de clasă şi cabinete şcolare, 8289 laboratoare şcolare, 1459 săli de gimnastică, 3934 ateliere şcolare, 1455 terenuri sportive amenajate şi 11 bazine de înot.
944 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*