Breaking news

Aviz neclar din partea CCR privind suspendarea lui Traian Băsescu

loading...

CCR a decis că Băsescu ar fi încălcat Constituția României, însă evită să dea un răspuns clar.

Judecătorii CCR au dat un aviz în cazul cererii de suspendare a lui Traian Băsescu și au trimis decizia Parlamentului României.

Valeriu Zgonea, Președintele Camerei Deputaților a confirmat faptul că CCR a trimis la Parlament avizul privind suspendarea lui Băsescu, aviz care a fost distribuit toturor parlamentarilor.

Judecătorii au analizat și au dat un vot pentru fiecare dintre cele șapte puncte de acuzare cuprinse în cererea de suspendare.

În privința influențării justiției, magistrații au decis că Băsescu nu ar fi făcut acest lucru.

Însă Curtea Constituțională a decis că Băsescu a diminuat rolul primului ministru și chiar s-a substituit acestei funcții.

Faptul că Preşedintele României, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru”, se arată în avizul CCR.

Avizul CCR este doar consultativ și Parlamentul nu este obligat să țină cont de acesta în privința votului suspendării lui Traian Băsescu.

Iată ce a decis CCR la fiecare cap de acuzare:

La capitolul I din propunerea de suspendare, se susţine că „Preşedintele a uzurpat rolul Prim-ministrului și s-a substituit în atribuțiile
constituționale ale Guvernului.”

Decizie CCR: Faptul că Preşedintele României, prin comportamentul său politic, şia asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru. De aceea, această atitudine imputată domnului Traian Băsescu nu poate fi încadrată în conceptul „opinii şi opţiuni politice”, astfel cum acesta a fost stabilit de Curtea Constituţională prin Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007, potrivit căruia Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora.

La capitolul II din propunerea de suspendare, se susţine că „Președintele a încălcat în mod repetat drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie.”

Decizie CCR: Cu privire la celelate declaraţii ale Preşedintelui României, Curtea constată că acestea sunt simple afirmaţii, fără să constituie acte sau fapte care să conducă la încălcări grave ale Constituţiei. Astfel, manifestările Preşedintelui, la care se referă autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii. În acest sens, sunt şi considerentele Deciziei nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, în care se statuau următoarele: „Curtea constată că opiniile, judecăţile de valoare sau afirmaţiile titularului unui mandat de demnitate publică – aşa cum este Preşedintele României, autoritate publică unipersonală, ori cum este conducătorul unei autorităţi publice -, referitoare la alte autorităţi publice, rămân în cadrul limitelor libertăţii de exprimare a opiniilor politice, cu îngrădirile prevăzute de art. 30 alin. (6) şi (7) din Constituţie”.

La capitolul III din propunerea de suspendare, se susţine că „Președintele a încălcat în mod repetat principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţa justiţiei.”

Decizie CCR: Curtea reţine că aceste declaraţii ale Preşedintelui României nu au produs efecte juridice, neavând un caracter decizional. De aceea, nu se poate reţine că încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei, declaraţiile critice formulate nefiind de natură să
determine pe magistraţi să nu-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale.

La capitolul IV din propunerea de suspendare, se susţine că „Președintele a inițiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei și a încălcat procedura de revizuire a Constituției prevăzută de legea fundamentală.”

Decizie CCR: Referitor la aceste susţineri, Curtea observă că, prin Decizia nr.799/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.440 din 23 iunie 2011, a reţinut că „prin Adresa nr. 1.172 din 9 iunie 2011, Preşedintele României a înaintat Curţii Constituţionale proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, iniţiat la propunerea Guvernului” şi a constatat că proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei a fost iniţiat cu respectarea prevederilor art. 150 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia revizuirea poate fi initiată de Preşedintele României, la propunerea Guvernului. Faptul că unele prevederi din proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei au fost constatate ca fiind neconstituţionale, deoarece aveau ca efect suprimarea unor drepturi fundamentale, nu poate conduce la concluzia că Preşedintele României ar fi încălcat prevederile Legii fundamentale.

La capitolul V din propunerea de suspendare, se susţine că „Președintele a instigat la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale și a făcut presiuni directe asupra judecătorilor Curții, făcându-le „vizite” înaintea unor decizii importante.”

Decizie CCR: Curtea constată că aceste declaraţii ale Preşedintelui României nu au fost de natură a aduce atingere independenţei judecătorilor constituţionali. Cât priveşte numirea domnului Petre Lăzăroiu ca judecător la Curtea Constituţională cu înfrângerea art.142 alin.(2) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit art.68 alin.(2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „(2) În cazul în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru care judecătorul a fost numit, iar perioada rămasă depăşeşte 6 luni, preşedintele va sesiza autoritatea publică prevăzută la alin. (1), în termen de cel mult 3 zile de la data încetării mandatului, în vederea numirii unui nou judecător. Mandatul judecătorului astfel numit încetează la expirarea duratei^mandatului pe care l-a avut judecătorul înlocuit. (3) În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin. (2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”. De altfel, şi cele două Camere ale Parlamentului au aplicat dispoziţiile de lege sus-citate.

La capitolul VI din propunerea de suspendare, se susţine că „Președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator în stat și în societate.”

 Decizie CCR: În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că faptele concrete menţionate mai sus, imputate Preşedintelui, îmbracă forma unor conflicte cu ceilalţi participanţi la viaţa politică. Cât priveşte declaraţiile sus-menţionate ale domnului Traian Băsescu, Curtea reţine că acestea pot fi caracterizate ca opinii politice, pentru care Preşedintele României rămâne responsabil, din punct de vedere politic şi moral, în faţa electoratului şi a societăţii civile. Referitor la rolul Preşedintelui României, prevăzut de art.80 din Constituţie, Curtea constată că domnul Traian Băsescu nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

La capitolul VII din propunerea de suspendare, se susţine că „Președintele a încălcat în mod grav prevederile Constituției și principiul fundamental al democrației reprezentative, atunci când declară că nu va numi un Prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formațiune politică va obține majoritatea absolută în Parlament.”

Decizie CCR: Cu privire la aceste susţineri, Curtea constată că sunt nerelevante, în situaţia în care Primul ministru al României este preşedintele Uniunii Social Democrate, desemnat de Preşedintele României.

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata