Breaking news

Băsescu îl reclamă pe Victor Ponta la Curtea Constituțională

loading...

În aceeași zi în care Guvernul României a depus o sesizare la CCR pe numele lui Băsescu pentru că acesta face campanie electorală PMP, președintele contraatacă cu o sesizare la Curte pe numele lui Ponta.

basescu - ccrTraian Băsescu, a trimis tot marți, preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României. În timp ce Ponta anunța că a depus la CCR sesizarea, Băsescu lucra de zor la una în care să-l reclame de încălcare a Constituției. Nici la conferința de presă susținută marți seară la Cotroceni, Băsescu nu a vrut să dezvăluie faptul că l-a reclamat pe Ponta la CCR.

Abia azi, Administrația Prezidențială dă un comunicat de presă în care anunță depunerea sesizării cu data de 6 mai, adică ieri. Băsescu spune în plângere că premierul refuză să semneze o serie de decrete pentru oferirea unor decorații. Și culmea, sesizarea se discută în aceeași zi în care CCR analizează reclamația Guvernului Ponta, privind implicarea lui Băsescu în campania electorală la europarlamentare.

Cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Prim-ministru, pe de o parte şi Preşedintele României, pe de altă parte

I. Temeiul legal:
1. CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

Art. 94 – „Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare; (…)”
Art. 100 alin. 2 – „Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în Articolul 91 alineatele (1) şi (2), Articolul 92 alineatele (2) şi (3), Articolul 93 alineatul (1) şi Articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.”
Art. 146 – „Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: (…) e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; (…)”

II. Starea de fapt
La data de 25 aprilie 2014, prin intermediul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, sub nr. CA 492/25.04.2014, Preşedintele României a transmis Prim-ministrului spre contrasemnare două proiecte de decrete de decorare a unor personalităţi care au îndeplinit funcţii de conducere în cadrul Institutului Cultural Român, precum şi a unor personalităţi din comunitatea românească din vecinătatea României.

Potrivit uzanţelor, comunicarea între cele două autorităţi în materia conferirii decoraţiilor se realizează prin intermediul Administraţiei Prezidenţiale. Învederăm faptul că potrivit Art. 1 din Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 aprilie 2001, Administraţia Prezidenţială este o instituţie publică ce are personalitate juridică, aflată la dispoziţia Preşedintelui României, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale; totodată, consilierul prezidenţial este o funcţie de conducere în cadrul acestei structuri, având rang de ministru, iar consilierul de stat având rang de secretar de stat.

La data de 29 aprilie 2014 Guvernul a restituit Administraţiei Prezidenţiale proiectul de decret contrasemnat privind decorarea unor personalităţi din comunitatea românească din vecinătatea României, precum şi rezoluţia de refuz de contrasemnare a decretului de decorarea a unor personalităţi ce au condus Institutul Cultural Român.

Precizăm că proiectul de decret decorare a unor personalităţi care au îndeplinit funcţii de conducere în cadrul Institutului Cultural Român a fost însoţit de Memorandumul semnat de către Preşedintele României, ce cuprinde motivele avute în vedere pentru acordarea distincţiilor.

Astfel, Prim-ministrul a refuzat nemotivat să contrasemneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraţii, respectiv:
1. Ordinul Naţional „Steaua României” – în grad de Cavaler domnului Horia-Roman Patapievici, fost preşedinte al Institutului Cultural Român;
2. Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” – în grad de Cavaler doamnei Tania Radu şi domnului Mircea Mihăieş, foşti vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român;
3. Ordinul Naţional „Pentru Merit” – în grad de Cavaler domnului Dan Croitoru, fost secretar general al Institutului Cultural Român.

Astfel, refuzul contrasemnării este evidenţiat de un simplu „NU”, subliniat urmat de semnătura Prim-ministrului şi ştampila rotundă ce se regăseşte pe Nota de transmitere spre contrasemnare semnată de către domnul Gheorghe Angelescu, consilier de stat la Cancelaria Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. (Anexa nr. 3)

Prin urmare, refuzul exprimat de Prim-ministru, fără a cuprinde vreo motivare, a creat un blocaj la nivel instituţional, generând un conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice implicate în procedura acordării decoraţiilor, respectiv Prim-ministrului, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

III. Situaţia în drept
A. Cu privire la exercitarea atribuţiei de conferire a decoraţiilor şi titlurilor de onoare
Preşedintele României îşi exercită competenţele atribuite prin Constituţie fie prin exerciţiul exclusiv al voinţei sale, fie prin partajarea prerogativelor cu alte autorităţi publice.

Din analiza coroborată a dispoziţiilor Art. 94 lit. c) şi Art. 100 alin. (2) din Constituţia României, rezultă că pentru conferirea unei decoraţii de către Preşedintele României este necesar ca Prim-ministrul să contrasemneze decretul.

Raţiunea contrasemnării decretului Preşedintelui României de către Prim-ministru rezidă tocmai în colaborarea ce trebuie să existe între autorităţile semnatare ale actului.

În ceea ce priveşte interpretarea dispoziţiilor Art. 94 lit. a) din Constituţie, în Decizia Curţii Constituţionale nr. 88 din 20 ianuarie 2009 s-a reţinut că: „Articolul 94 din Legea fundamentală, sub titlul marginal «Alte atribuţii», prevede, la lit. a), că Preşedintele României «conferă decoraţii şi titluri de onoare». Atribuţia de conferire de decoraţii şi titluri de onoare este exercitată de Preşedintele României în considerarea calităţii de reprezentant al statului român, conform Art. 80 alin. (1) din Constituţie. Această atribuţie de ordin constituţional şi-a găsit dezvoltarea şi concretizarea în reglementările cuprinse în Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional «Steaua României». (…) Potrivit Art. 3 alin. (1) din Legea nr. 29/2000, «Decoraţiile sunt conferite cetăţenilor români pentru serviciile excepţionale aduse statului şi poporului român, pentru acte de eroism săvârşite în serviciul militar şi pentru merite deosebite în activitate», iar, conform Art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 11/1998, «Se reinstituie Ordinul naţional Steaua României, cel mai înalt ordin românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român”.

În opinia noastră, raportat la jurisprudenţa constituţională, un refuz nemotivat echivalează cu un drept de veto exercitat de către Prim-ministru, ce goleşte de conţinut atribuţia constituţională a Preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare. Deşi orice autoritatea publică dispune de o largă putere de apreciere, precizarea motivelor pe care se întemeiază refuzul exercitării unei competenţe constituţionale este de esenţa statului democratic, motivarea asigurând transparenţa în exercitarea atribuţiilor constituţionale şi, implicit, o bună administrare.

B. Cu privire la admisibilitatea cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională
Solicităm Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între Prim-ministru, pe de-o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, cauzat de acţiunea Prim-ministrului de a nu motiva refuzul de a contrasemna decretul de conferire a unor decoraţii.

Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, noţiunea de conflict juridic de natură constituţională constă în „acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor” (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005).

Astfel, pentru a interveni Curtea Constituţională în vederea soluţionării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiţii, respectiv:
a) conflictul să fie juridic;
b) conflictul să fie de natură constituţională;
c) conflictul să fie între autorităţi publice.

Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă actele şi faptele juridice concrete pe care le-a întreprins Prim-ministrul. Acesta a decis să refuze nemotivat contrasemnarea decretului Preşedintelui României de conferire a unor decoraţii.

Conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra atribuţiilor partajate în materia conferirii de decoraţii, după cum reies din Titlul III din Constituţie, atribuţii pe care Prim-ministrul le-a exercitat abuziv.

Autorităţile mai-sus enunţate, respectiv Prim-ministrul şi Preşedintele României, sunt autorităţi publice, fiind reglementate în Titlul III „Autorităţile publice” din Constituţie, respectiv Capitolul II şi Capitolul III. În consecinţă, condiţia existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţi publice este îndeplinită.

Necesitatea motivării refuzului de a exercita o competenţă constituţională a fost subliniată în mod constant jurisprudenţa constituţională.

Astfel, prin Decizia Curții Constituționale nr. 356 din 5 aprilie 2007, s-a reţinut că: „(…) după cum Parlamentul nu exercita un drept de veto, ci o activitate de verificare a îndeplinirii condiţiilor de corespundere în funcţie, tot astfel nici Preşedintele României nu are drept de veto faţă de propunerea Prim-ministrului, ci are dreptul de a verifica corespunderea pentru funcţie a candidatului şi poate cere prim-ministrului o altă propunere de candidat la funcţie. În toate cazurile respingerea candidaturii trebuie să fie motivatã.”.

Totodată, prin Decizia Curții Constituționale nr. 98 din 7 februarie 2008 s-a statuat că „Preşedintele României poate să ceară primului-ministru să facă o altă propunere pentru ocuparea unei funcţii de ministru rămase vacantă şi a precizat cã Preşedintele nu are un drept de veto, excluzând astfel validitatea unui refuz nemotivat, arbitrar. (…) Motivele cererii Preşedintelui României nu pot fi cenzurate de primul-ministru, care, în procedura prevăzutã de Art. 85 alin. (2) din Constituţie, nu are decât dreptul de a propune Preşedintelui numirea unui ministru, iar nu şi competenţã decizionalã. Ca şi în cazul exercitãrii celorlalte atribuţii prevãzute în Constituţie, Preşedintele rãmâne răspunzător politic, în faţa electoratului, pentru modul în care a motivat refuzul de a da curs propunerii primului-ministru, dupã cum primul-ministru şi Guvernul rãmân rãspunzãtori politic în faţa Parlamentului.”.

De asemenea, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, Curtea Constituţională a constatat că „Dacă Preşedintele României nu ar avea niciun drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură dată, atribuţiile Preşedintelui României, prevăzute de Art. 94 lit. c) coroborat cu Art. 125 alin. (1) din Constituţie, ar fi golite de conţinut şi importanţă, motiv pentru care Curtea a constatat constituţionalitatea unei asemenea soluţii legislative;”.

Apreciem că, prin modul în care a înţeles să îşi exercite atribuţia legală a contrasemnării, Prim-ministrul a nesocotit flagrant principiul constituțional al loialității și colaborării autorităților publice.

În jurisprudenţa sa constantă, Curtea subliniază că, în realizarea competenţelor lor, autorităţile publice trebuie să se preocupe de buna funcţionare a statului de drept, având astfel îndatorirea de a colabora în spiritul normelor de loialitate constituţională (Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012) sau „raporturile instituţionale dintre primul-ministru şi Guvern, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de alta parte, trebuie să funcţioneze în cadrul constituţional al loialității şi al colaborării, pentru realizarea atribuţiilor constituţionale distinct reglementate pentru fiecare dintre autorităţi; colaborarea dintre autorităţi este condiţie necesară şi esenţială pentru buna funcţionare a autorităţilor publice ale statului”. (Decizia Curții Constituționale nr. 356 din 5 aprilie 2007)

Potrivit Art. 142 alin. (1) din Constituţia României „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei”. Prin urmare, având în vedere situaţia de blocaj existentă, este necesar ca, în virtutea atribuţiilor constituţionale pe care le are, această înaltă autoritate a statului să restabilească ordinea constituţională cât mai urgent posibil, statuând cu privire la modalitatea şi limitele în care Prim-ministrul poate acţiona pentru îndeplinirea atribuţiei constituţionale de a contrasemna decretele Preşedintelui României privind conferirea unor decoraţii şi titluri de onoare, în sensul obligaţiei de a motiva refuzul, urmând ca autorităţile publice implicate în conflict să se conformeze acestei conduite, în considerarea caracterului general-obligatoriu al deciziilor pe care aceasta le pronunţă, potrivit Art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Stimate Domnule Preşedinte al Curţii Constituţionale,
Distinşi Judecători ai Curţii Constituţionale,

În considerarea argumentelor expuse mai sus, vă solicit să constataţi existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Prim-ministru, pe de-o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a nemotivării refuzului Prim-ministrului de a contrasemna decretul Preşedintelui României privind conferirea unor decoraţii mai multor personalităţi ale culturii româneşti ce au asigurat conducerea Institutului Cultural Român în perioada 2005 – 2012.

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata