Breaking news

Andrei Marga și-a dat demisia de la ICR

loading...

Andrei Marga şi-a înaintat, luni, demisia din funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), ca urmare a conflictului iscat între el și Ministerul de Externe.

andrei marga - icrAndrei Marga spune că, de când a fost numit în funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, în data de 11 septembrie 2012, a fost supus defăimărilor, “tipice înţelegerii primitive a politicii”.

La data respectivă (11 septembrie 2012, n.r.) mă aflam în Germania, unde mă pregăteam pentru a-mi onora contractul ca profesor invitat la Universitatea din Toronto (Canada). Am acceptat numirea şi am trimis declaraţia de intenţii (…). Instantaneu, s-au lansat defăimări, tipice înţelegerii primitive a politicii, mai ales după reţeta deformării celor spuse, pentru a putea fi «combătute». S-a folosit apoi orice alt pretext pentru atacuri, mergând până la fabricaţii biografice spre a influenţa naivii. Nu am de rectificat sau de retractat nimic din ceea ce am spus până acum. În plus, pentru că în România se minte vârtos şi se deformează copios vorbele şi faptele, mai precizez că documentele acţiunii mele la ICR – la fel ca şi documentele acţiunii mele la Ministerul Educaţiei Naţionale, la Universitatea din Cluj şi la Ministerul Afacerilor Externe – sunt publicate în volume ce pot fi consultate. Se poate minţi o vreme, dar, până la urmă, se poate verifica pe acte. Documentele acţiunii la ICR constituie un nou volum (cu titlul «Alocuţiuni, reacţii, documente», 2013), în succesiunea celui evocat”, spune Andrei Marga.

El precizează că, de când a fost numit preşedinte al ICR, Institutul “s-a schimbat în bine” și că „s-a participat la toate târgurile majore de carte şi a debutat revista românească de recenzii destinată străinătăţii”.

El precizează că nu a răspuns decât sporadic denigrărilor, nici chiar atunci când acestea semănau cu ceea ce un filosof spunea: “Eu le vorbeam de infinit, iar ei aminteau de lungimea pantalonilor”.

Ministerul Afacerilor Externe a luat act de decizia Comisiilor reunite pentru cultură şi pentru politică externă  din Senatul României privind revocarea din funcţie a conducerii operative a ICR.

Deşi în ultima perioadă au existat mai multe comentarii făcute de către preşedintele ICR, domnul Andrei Marga, privind cooperarea Institutului cu instituţia noastră, Ministerul Afacerilor Externe a manifestat reţinere în a se exprima public pentru a nu influenţa analiza şi deciziile Comisiilor competente din Senatul României”, precizează MAE, într-un comunicat de presă remis exclusivNEWS.ro.

Faţă de ultimele ieşiri publice ale preşedintelui ICR, MAE spune că: Institutele Culturale Româneşti din Străinătate – ICRS – funcţionează pe baza Legii 356/2003 şi a HG 492/2004, conform cărora Ministerul Afacerilor externe are ca atribuţie finanţarea activităţii administrative a celor 18 ICR-uri din străinătate (chirii spaţii, chirii locuinţe, salarii personal, întreţinere, etc.). Nu are nici un fel de atribuţii în ceea ce priveşte  programele culturale, acestea fiind finanţate şi coordonate exclusiv de ICR Bucureşti. 

În proprietatea MAE se află 7 sedii ICR iar 11 sedii utilizate de ICR sunt închiriate.

În anul 2012 a fost adoptată OUG 27/2012, prin care ICR trece sub control parlamentar,  rolul de control şi decizie aparţinând  comisiilor de Cultură şi Politică Externă ale Senatului.

Responsabilităţile MAE în gestionarea ICRS (asimilate misiunilor diplomatice ale României) rămân  neschimbate: asigurarea bugetului pe linie administrativă, funcţionarea personalului și infrastructura logistică.

Conţinutul activităţii ICR şi finanţarea programelor, controlul calităţii, politicile şi strategia ICR revine în exclusivitate ICR Bucureşti.

Ministerul Culturii avizează, alături de MAE,  propunerile de numire a directorilor şi directorilor adjuncţi, înaintate de ICR Bucureşti comisiilor din Senat.

Pe baza legii, Ministerul Afacerilor Externe realizează, o dată pe an, împreună cu ICR, evaluarea activităţii directorilor de ICR-uri. Evaluarea se realizează de către o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai ICR şi MAE. ICR Bucureşti analizează conţinutul, calitatea, eficienţa şi impactul programelor culturale.

În momentul de faţă funcţionează 17 institute şi o filială: Paris, New York, Budapesta cu filială Szeged, Berlin, Veneţia, Roma, Viena, Praga, Londra, Madrid, Lisabona, Varşovia, Stockholm, Chişinau, Tel Aviv, Istanbul, Bruxelles).

Totodată, în prezent, există baza legală internă pentru înfiinţarea de noi  ICR-uri la Kiev, cu filială la Cernăuţi, la Moscova şi la Beijing. Acestea pot fi înfiinţate după ce ţara gazdă îşi va fi dat acordul.

MAE mai spune că: Este incorectă încercarea Preşedintelui ICR de a transfera responsabilitatea exclusiv asupra MAE pentru eventualele disfuncţionalităţi în activitatea ICR-urilor din străinătate. De altfel, ponderea celor două cazuri semnalate, Kiev şi Munchen-Nurnberg, nu este de natură să altereze ansamblul activităţilor de promovare a culturii române de către sistemul ICR în străinătate. Anumite dificultăţi în activitatea unor ICR-uri semnalate de către misiunile diplomatice ale României din ţările de reşedinţă au fost provocate de reacţiile nefavorabile ale mediilor culturale şi ale diasporei faţă de schimbările de personal operate de ICR. MAE a urmărit sistematic ca modificările în structura de personal să se facă în conformitate cu prevederile legii şi a acţionat conform solicitărilor preşedintelui ICR şi hotărârilor Comisiilor de Cultură şi Politică Externă ale Senatului, acestea din urmă având caracter obligatoriu.

În ceea ce priveşte dificultăţile de ordin logistic şi financiar, MAE spune că dispune de resurse limitate.

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata