Breaking news

Adio timbrul judiciar la depunerea cererii de chemare în judecată

loading...

Timbrul judiciar nu va mai fi plătit în momentul în care se depune o cerere d echemare în judecată la o instanță din România.

timbru judiciarLa propunerea Ministerului Justiţiei, Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, 26 iunie 2013, Ordonanţa de urgenţă privind taxele judiciare de timbru.

Actul normativ adoptat de guvern, reglementează situaţii şi proceduri noi prevăzute în cele două Coduri, precum etapa regularizării cererii de chemare în judecată, procedura ordonanţei de plată, soluţionarea cererilor cu valoare redusă, procedura divorţului, reglementarea recursului ca o cale extraordinară de atac.

Urmare a aceste ordonanțe, s-au simplificat formalităţile premergătoare depunerii cererii de chemare în judecată, prin eliminarea timbrului judiciar, ce era accesoriu taxei judiciare de timbru, care are în acest moment valori modice de 0,15 lei; 0,50 lei, 1 leu, 3 lei; 5 lei şi a cărui achiziţionare presupunea un efort suplimentar din partea justiţiabililor şi a avocaţilor.

A fost redus numărul categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii, făcând sistemul de taxe mult mai uşor de asimilat şi de aplicat de către practicieni.

Prin ordonanţa de urgenţă propusă spre adoptare, Ministerul Justiţiei a urmărit şi actualizarea taxelor judiciare fixe şi corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, în condiţiile în care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultimă indexare în anul 2010 (exemple: 4 lei pentru cererea de recuzare sau de strămutare; 10 lei pentru ordonanţă preşedinţială; 19 lei acţiunea în grăniţuire).

Aceste taxe fixe au fost majorate astfel încât veniturile obţinute să acopere, chiar dacă doar parţial, dar în mod real, costurile unui proces, având însă grijă ca taxele să rămână la un nivel corespunzător situaţiei economice generale, să nu împovăreze justiţiabilul şi să nu constituie o piedică în exercitarea liberului acces la justiţie.

Ca nivel de creştere, în medie a existat o majorare a taxelor fixe de 4,5 ori; în mod cu totul izolat a existat o creştere mai mare, ca de ex. pentru cererea de recuzare sau de strămutare (unde taxa a crescut de la 4 la 100 lei), dar această creştere a avut în vedere particularitatea acestor cereri şi evitarea tendinţei de a fi folosite ca mijloc de tergiversare a litigiului.

Au fost însă prevăzute, pentru aceste cazuri, mecanisme de reglare atunci când astfel de cereri se dovedesc justificate (se restituie >½ din taxă dacă judecătorul se ab>ţine sau dacă cererea de recuzare sau de strămutare este admisă).

 Taxa fixă aplicabilă cu caracter general a crescut de la 8 lei la 20 de lei.

În paralel cu majorarea taxelor fixe dar spre deosebire de aceste, actul normativ a prevăzut diminuarea taxelor stabilite procentual în funcţie de valoarea obiectului cererii, al căror cuantum era considerabil. S-a realizat, astfel, echilibrarea sistemului general de taxare.

Alte modificări aduse prin ordonanţa de urgenţă se referă la:

  – creşterea numărului de situaţii în care se restituie taxa judiciară de timbru şi reglementarea procedurii şi a competenţei de soluţionare a cererilor de restituire;

  – instituirea unui sistem mai echilibrat de sancţionare în cazul unor acţiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate;

 – stabilirea unor norme de competenţă şi procedură pentru valorificarea creanţelor statului sau ale bugetelor locale.

Potrivit actului normativ, anumite categorii de venituri – precum sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat pentru desfăşurarea proceselor penale care sunt suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces, impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti – se vor evidenţia unitar, permiţând o evaluare transparentă a încasărilor şi cheltuielilor publice ale sistemului.

Începând cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate din taxele judiciare de timbru, cota care se virează la bugetul de stat pentru instanţele de judecată va fi de 45%, faţă de 30%, cât revine în prezent.

S-au simplificat şi clarificat unele aspecte controversate din legea anterioară sau soluţionate neunitar în practica judiciară; s-au valorificat soluţiile unor recursuri în interesul legii precum şi unele soluţii doctrinare.

 S-au instituit premisele legale pentru constituirea unui sistem statistic centralizat care să permită analize şi studii de specialitate asupra veniturilor încasate şi a tipurilor de cereri, care să faciliteze urmărirea unei politici coerente, suple şi adaptate nevoilor sistemului şi ale justiţiabililor.

Instanţele vor fi obligate să completeze câmpurile din programul ECRIS, pentru a avea posibilitatea unor date statistice detaliate şi a realizării unor analize statistice care să fundamenteze politici în domeniul justiţiei.

 

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata