Breaking news

Ungaria cere explicații Ambasadorului României cu privire la spusele lui Corlățean

loading...

Relațiile bilaterale dintre România și Ungaria, sunt tot mai tensionate pe fondul declarațiilor lui Vona Gabor, a lui Băsescu și Corlățean. MAE ungar cere explicații Ambasadorului român cu privire la declarațiile Ministrului român de Externe.

romania - ungariaAzi, Ambasadorul român la Budapesta a fost chemat la Ministerul de Externe Ungar ca să dea explicații cu privire la declarațiile făcute de Ministrul Titus Corlățean. Lucru care nu este pe placul oficialilor de la București.

La data de 15 august 2013, ambasadorul României la Budapesta a avut o întrevedere, la MAE ungar, cu secretarul de stat Zsolt Nemeth, la solicitarea oficialului ungar, pentru a discuta despre evoluţiile recente intervenite în relaţia bilaterală. Ministerul Afacerilor Externe român apreciază că demersul MAE ungar reprezintă un exerciţiu conjunctural de imagine. Afirmaţiile ministrului român de externe au urmărit să elimine o eroare de evaluare  perpetuată de ministerul de externe ungar. MAE român consideră că spiritul Parteneriatului Strategic româno-ungar, faţă de care partea română este profund angajată, presupune tratarea cu responsabilitate a temelor cu potenţial sensibil în relaţiile bilaterale„, se arată în comunicatul de presă al MAE, remis exclusivNEWS.ro.

MAE român mai precizează faptul că: Declaraţiile ministrului român de externe cu privire la mesajul simbolic pe care îl transmite adoptarea, în 2010, de către legislativul ungar, în baza votului exprimat de deputaţii Fidesz şi Jobbik, a unei legi prin care se stabileşte data de 4 iunie pentru a marca Ziua Solidarităţii Naţionale, nu reprezintă un element de noutate şi nu ar trebui să surprindă partea ungară. Semnificaţia acestui act normativ, de menţinere în atenţia publicului a aşa-zisului caracter injust al Tratatului de la Trianon, este evidentă şi nu poate să se bucure de aprecierea României.

Partea ungară continuă să încerce acreditarea publică a ideii că legislaţia ungară prin care se facilitează obţinerea cetăţeniei ungare şi se acceptă dubla cetăţenie are ca model legislaţia românească în materie, încercând să convingă partenerii internaţionali că ceea ce a fost acceptabil în cazul legislaţiei româneşti trebuie să fie acceptabil şi în privinţa legislaţiei ungare.

MAE român a reiterat public, de mai multe ori, inclusiv cu prilejul conferinţei de presă comune susţinute de miniştrii de externe ai României şi Ungariei, la Bucureşti, la data de 4 martie 2013, faptul că această teză publică a diplomaţiei ungare nu corespunde adevărului. Drept urmare, din punctul de vedere al MAE român, partea ungară nu are motive pentru a fi nedumerită de poziţia MAE român pe această temă.

Legea română în materie acordă cetăţenia română persoanelor care au pierdut-o independent de voinţa lor şi descendenţilor până în gradul III inclusiv, având, astfel, o natură reparatorie. Legea ungară, în schimb, nu stabileşte o limitare sub aspect personal, putând dobândi cetăţenia ungară oricine face dovada unui ascendent cetăţean ungur, legea permiţând stabilirea ascendenţei, inclusiv pe baza unor prezumţii de natură istorică fără prezentarea unor documente doveditoare.

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata