Președinția, Parlamentul și Guvernul României, interpelate de Diaspora

loading...

Diaspora unionistă din România și Republica Moldova, organizată în 71 de asociații, a lansat un apel adresat Președinției, Parlamentului și Guvernului României.

diaspora-unionistaÎn contextul marcării a 97 de ani de la Marea Unire din 1918, asociațiile și grupurile de inițiativă cele mai active și reprezentative la nivel international din SUA, Canada, Italia, Franța, Spania, Grecia, Elveția, Portugalia, Marea Britanie, Germania, Irlanda, Estonia, Lituania, dar și din Serbia și Ucraina au cerut ca proiectul Unirii celor două state românești să fie asumat de întreaga clasă politică din România prin politici concrete. Apelul a fost citit joi de la tribuna Parlamentului de deputatul de Diaspora Ovidiu Raețchi.

Unirea este un drept al tuturor românilor și o datorie; nu este un capriciu sau un deziderat printre altele. Noi, românii din Diaspora unionistă de pe ambele maluri ale Prutului, promovăm acest ideal de ani de zile, acasă și în toate țările lumii. Salutăm cu mult entuziasm activitățile grupului parlamentar „Prietenii Unirii”, un semn tangibil că reprezentanții noștri ne ascultă și că sunt sensibili la mișcările societății civile. Am dori, însă, ca proiectul Unirii să fie asumat de Președinție, Parlament și Guvern prin politici concrete, așa cum a fost solicitat de zecile de mii de români la Marea Adunare Națională din 5 iulie la Chișinău”, se precizează în apelul Diasporei.

Peste 100 de reprezentanți ai asociațiilor de români din străinătate au adoptat o Rezoluție în cadrul Congresului Diasporei Unioniste, organizat de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 în perioada 3-5 aprilie 2015 la Palatul Parlamentului din București. Potrivit documentului, Diaspora privește spre 2018 ca anul în care România se va uni cu Republica Moldova.

Apelul Diasporei unioniste către Președintele, Parlamentul  și Guvernul României

Stimate Domnule Președinte, stimați aleși ai poporului român,

Au trecut 97 de ani de la Marea Unire și iată-ne incompleți, fără Basarabia în granițele firești ale Țării și lipsiți de o agendă clară a clasei politice în privința regăsirii tuturor românilor în cadrul unui singur stat.

Această stare a lucrurilor ne determină pe noi, românii din Diaspora, să ne adresăm anume vouă, care ne reprezentați și în mâinile cărora am încredințat destinul țării noastre.

Criza care a determinat fuga românilor de pe ambele maluri de Prut în toată lumea nu a fost și nu este doar o criză economică, e o criză de valori și de identitate care a determinat o atmosferă de corupție și trădare. Unitatea neamului e o valoare supremă care de-a lungul secolelor a dat viață conștiinței de sine a românilor și care a culminat la 1 Decembrie 1918 cu realizarea unității noastre într-o singură națiune. Cedarea Basarabiei la 28 iunie 1940 în circumstanțele de atunci poate fi criticată pentru trădarea unității de neam, dar e un dat istoric care a declanșat deja consecințele sale dramatice de neșters, așa cum nu pot fi schimbați cei 25 de ani care au urmat independenței Republicii Moldova. Mai mult de două decenii clasa politică din România nu a întreprins nimic sau a întreprins acțiuni la nivel nesemnificativ pentru a reapropia Basarabia de Țara-Mamă. Aceasta este o pagină puțin glorioasă a istoriei care nu poate fi rescrisă. Putem însă, cu ajutorul dumneavoastră, să schimbăm viitorul.

Perpetuarea unei erori, a unei minciuni istorice, astăzi, când nimic nu ne împiedică să ne reunim cu frații noștri, ar fi o adevărată trădare.

România are nevoie de o reînnoire urgentă. Apreciem foarte mult eforturile depuse împotriva corupției și această luptă ne dă mari speranțe. Suntem convinși că trebuie să reîncepem de la recuperarea demnității de neam care ne-a fost negată odată cu împărțirea Țării în două state.

Nu vom avea și nu vom merita un viitor strălucit atât timp cât vom perpetua aceste erori istorice care au adus multă suferință românilor din Basarabia.

Politicile paliative de până astăzi, exprimate prin infuzii financiare și ajutoare acordate unui stat extrem de corupt, condus doar de interesele personale ale oligarhilor, cum au demonstrat ultimele evenimente din Republica Moldova, s-au dovedit a fi falimentare. Nu degradându-ne frații la statutul de vecini îi putem ajuta. O intervenție concretă și constantă de colaborare, apropiere și integrare în toate domeniile este imperativă. E în joc demnitatea noastră de popor și stat, inclusiv pe plan internațional.

Unirea este un drept al tuturor românilor și o datorie; nu este un capriciu sau un deziderat printre altele. Noi, românii din Diaspora unionistă de pe ambele maluri ale Prutului, promovăm acest ideal de ani de zile, acasă și în toate țările lumii. Salutăm cu mult entuziasm activitățile grupului parlamentar „Prietenii Unirii”, un semn tangibil că reprezentanții noștri ne ascultă și că sunt sensibili la mișcările societății civile. Am dori, însă, ca proiectul Unirii să fie asumat de Președinție, Parlament și Guvern prin politici concrete, așa cum a fost solicitat de zecile de mii de români la Marea Adunare Națională din 5 iulie la Chișinău.

Dorim să încheiem prin a ne exprima regretul profund în legătură cu tragedia produsă la București, la Clubul Colectiv, unde tinerii au plătit cu viața iresponsabilitatea anumitor instituții ale statului. O tragedie care a forțat spre schimbare, sperăm benefică.

Dar oare avem nevoie de alte tragedii ca să ne asumăm responsabilitatea față de românii de peste Prut?

Semnează asociații și grupuri de inițiativă din Diaspora unionistă:

  1. Federația Asociațiilor de români din Europa „FADERE”, președinte Daniel Țecu
  2. Asociația „Romeni&Moldavi in Veneto”, Mestre, Italia, președinte Alexandru Iacob
  3. Asociația socio-culturală „Europa”, Udine, Italia, președinte Iorgu Iordache
  4. Asociația culturală „Dacia”, Roma, Italia, președinte Vitalie Ciobanu
  5. Asociația Moldo-Elenă „Orfeu”, Atena, Grecia, președinte Veaceslav Schimbov
  6. Asociația social-culturală a moldovenilor „Noroc”, Markina-Xemein, Țara Bascilor, Spania, președinte Vasile Grosu
  7. Asociația moldovenilor din Catalonia, Barcelona, Spania, președinte Igor Cereteu
  8. Asociația „Centrul cultural român din Catalonia”, Barcelona, Spania, președinte Stela Vidrascu
  9. Asociația Părinților români din Italia”, președinte Constantin Sorici
  10. Biroul de sprijin pentru românii de pretutindeni din Baden-Baden, Germania, dr. Gheorghe Olteanu
  11. Asociația „Pro-Diaspora France”, Paris, Ion Ciobanu
  12. Asociația „Synergies Franco-Moldaves”, Paris, L. Bârlădeanu
  13. Asociația Doctorilor și Doctoranzilor din Franța, Paris, Dorin Dușciac
  14. Comunitatea basarabenilor din Irlanda „Moldova Vision”, Dublin, președinte Serghei Petrovschi
  15. Organizația „Grupul Românilor din Irlanda”, președinte Marius Moroșan
  16. Grupul „Uniți pentru România”, Madrid, Spania, membru fondator Dorin Rădac
  17. Asociația culturală „Mihai Eminescu”, Paris, Franța, președinte Margareta Luță
  18. Grupul de inițiativă al Diasporei Unioniste din Germania, membru fondator Ghenadie Boțoc
  19. Societatea Moldovenilor din Frankfurt „Moldova Noastră”, Germania, președinte Tatiana Buruiană
  20. My Romania Group, Marea Britanie, membru fondator Floriana Mitroi
  21. Asociația Românilor din Italia, președinte Eugen Terteleac
  22. Asociația „Spirit Românesc”, Roma, Italia, președinte Dana Mihalache
  23. Comitetul româno-american pentru Basarabia, SUA, prof dr. Nicholas Dima
  24. Forumul româno-american, SUA, prof. dr. Nicholas Dima
  25. Asociația „Euroteens”, SUA, președinte Stoica Cristinel Popa,
  26. World Wide Romania Forum WRF-FRP, vicepreședinte Iacob Cazacu, Canada
  27. Rețeaua profesioniștilor români din străinătate, Marea Britanie, președinte Nicolae Daniel Popescu
  28. Comunitatea moldovenilor din Quebec, Canada, președinte Ala Mindicanu
  29. Grupul de inițiativă Moldemi.com, Georgia, SUA, membru fondator George Codreanu
  30. Asociația Femeilor românce din Italia, președinte Silvia Dumitrache
  31. Asociația „La Paris”, Paris, Franța, Alexandru Levițchi
  32. Asociația Femeilor originare din Republica Moldova în Franța, Paris, președinte Svetlana Postolachi
  33. Asociația „Italia România futuro insieme”, Roma, Italia, președinte Simona Fărcaș Crociani Baglioni
  34. Asociația „(Re)descoperă România”, Atena, Grecia, președinte Gabriela Apostol
  35. Asociația „Ulpia Traiana Romana”, Roma, Italia, președinte Alexandru Neacșu
  36. Asociația „Dacia Felix”, Roma, Italia, președinte Dorin Coman
  37. Asociația „Antica Dacia”, Marino, Italia, președinte Șinca Toma Romulus
  38. Alianța Românilor „Insieme per Italia”, membri fondatori Marius Dogaru, Adrian Niță
  39. Asociația românilor din Valeggio sul Mincio „Daci și Romani onlus”, Italia, președinte Gabriela Vișan
  40. Associazione Romit, Roma, Italia, președinte Emanuele Latagliata
  41. Cenaclul de la Roma, Italia, membru fondator Valeriu Barbu
  42. Grupul de inițiativă „Ginevra”, Roma, Italia, membru fondator Teodora Badiu
  43. Asociația Românilor din Velletri, Italia, președinte Florea Constantin
  44. Grupul de inițiativă „Noi suntem Români”, Roma, Italia, membri fondatori Maria Bogdan, Marius Lupu
  45. Societatea pentru cultură, muzică și artă „Alexandru Ioan Cuza”, Heidelberg, Germania, președinte Josif Herlo
  46. Associazione di promozione sociale „Italia Moldavia onlus”, președinte Gian Luca del Marco
  47. Grupul de inițiativă Acțiunea 2012 Paris, Paris, Franța, membru fondator Serghei Demidov
  48. Grupul de inițiativă „Aducem Basarabia acasă”, Franța, membru fondator Marius Vlad
  49. Asociația „Daco-Romani”, Paris, Franța, președinte Nicolae Dragomir
  50. Asociația socio culturală „Emigrantul”, Roma, Italia, președinte Nicoleta Merchea
  51. Asociația Moldo-Italiana pentru colaborare si integrare A.M.I.C.I., Italia, președinte Iurie Bojonca
  52. Asociația culturală a Imigranților Moldoveni „Miorița”, Portugalia, președinte Rodica Gherasim
  53. Asociația Culturală română „G. Enescu”, Sacile, Italia, președinte Carina Cesa Sava
  54. Asociația Moldo-Elena „Tyras”, Atena, Grecia, președinte Violeta Slusarenco
  55. Asociația universitară „Eminescu” din Geneva, Elveția, președinte Chiril Tîșcic
  56. Fundația „Grigore Vieru” din New York, SUA, președinte Florian Cârlan
  57. Asociaţia culturală „Clubul liberal Padova”, Italia, Andrei Cosoi
  58. Clubul Liberal din Paris, Franța, Vasile Călmățui
  59. Asociaţia „Femeilor românce din Grecia”, preşedinte Ana Maria Cuciureanu
  60. Clubul liberal din Roma, Italia, preşedinte Gheorghe Grosu
  61. Asociaţia naţional culturală „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, Ucraina, preşedinte Anatol Popescu
  62. Comunitatea Moldo-Româna din Estonia „Casa Mare”, Tallin, preşedinte Ion Braga
  63. Societatea de Limba Română din Voivodina, Serbia, preşedinte Lucian Marina
  64. Asociația multiculturală „Armonia”, Veneția, Italia, președinte Petru Dinjos
  65. Asociația de limbă și cultură română „Dacia” din Lituania, președinte Lucia Bartkiene
  66. Mișcarea Dacia, Italia, membru fondator Țeava Gheorghe Geovani
  67. Asociația moldo-italiană „Renașterea”, Parma, Italia, președinte Ludmila Furtună
  68. Asociația „La maison roumaine”, Paris, Franța, președinte Alexandru Herlea
  69. Grupul „Salvemos Rosia Montana”, Madrid, Spania, membru fondator Maria Crenguța Marineanu
  70. Asociația „Rumanos Unidos de Tres Cantons”, Madrid, președinde Claudia Ciusdu
  71. Asociația „Alianța împotriva discriminării românilor”, Marea Britanie, președinte Tommy Tomescu
635 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*