Meleşcanu: Nu MAE organizează alegerile. Ci BEC împreună cu Biroul Electoral pentru Străinătate

loading...

Ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu a declarat vineri, că nu instituția pe care o conduce, organizează alegerile prezidențiale în Diaspora, ci Biroul Electoral Central împreună cu Biroul Electoral pentru Străinătate.

teodor melescanuÎnainte de a pleca în Diaspora pentru a superviza cum decurge procesul de vot, Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu a susținut o declarație de presă în care a oferit detalii despre scrutin și despre cine și ce atribuții are în organizarea alegerilor prezidențiale în străinătate.

„Structura MAE, atât misiunile noastre diplomatice, cât şi centrala MAE, suntem pregătiţi pentru ziua de duminică atunci când se va desfăşura cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Ţin să repet şi să subliniez ceea ce am spus foarte clar cu privire la atribuţiile MAE în privinţa alegerilor în străinătate. Nu MAE organizează alegerile. Biroul Electoral Central, împreună cu Biroul Electoral pentru străinătate nr. 48, sunt responsabili pentru organizarea alegerilor, în calitate de unică autoritate cu atribuţii în materie electorală. MAE, ca entitate a administraţiei centrale, are, potrivit legii, exclusiv atribuţii logistice, administrative şi de a acorda sprijin biroului electoral pentru străinătate în desfăşurarea activităţii acestuia şi în relaţia sa cu misiunile diplomatice şi consulare, cu institutele culturale ale României. Încă o precizare importantă pe acest subiect care trebuie bine înţeles. Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate este autoritatea care asigură, inclusiv în ziua de 16 noiembrie, ziua derulării scrutinului, organizarea acestui scrutin în străinătate, respectarea unitară şi aplicarea dispoziţiilor privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală. Personalul MAE, diplomaţii sau alte categorii de personal angajat în secţiile de votare ca preşedinţi sau membri din birourile acestora este coordonat de şi răspunde direct faţă de Biroul Electoral pentru străinătate”, a declarat Teodor Meleșcanu.

Ministrul a dat asigurări că întreg personalul MAE este mobilizat pentru buna desfășurare a turului doi de scrutin al alegerilor prezidențiale pentru ca românii din Diaspora să poată vota în bune condiții.

”Vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe a luat toate măsurile care ţin de competenţele sale legale pentru asigurarea unor condiţii bune pentru exercitarea dreptului de vot în străinătate de către cetăţenii romani la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. În primul rând infrastructura misiunilor diplomatice şi consulare, precum şi sediile Institutului Cultural Român unde s-au amenajat secţii de votare este pregătită cu personalul de sprijin şi cu logistica necesară pentru a putea răspunde exigenţelor unui proces electoral fluent în condiţii de legalitate, corectitudine şi neutralitate. Astfel, la toate secţiile de votare din străinătate unde a fost posibil, au fost suplimentate până la numărul maxim admisibil, şi anume, şapte, cabinele de votare şi ştampilele cu inscripţia “Votat”, ”  a mai spus Teodor Meleșcanu.

MAE a pus la dispoziţia Biroului Electoral pentru Străinătate personal suplimentar pentru completarea numărului membrilor birourilor secţiilor de votare până la maximum de membri permişi de lege, respectiv şapte persoane.

Din toată această listă pe care am propus-o, Biroul Electoral pentru Străinătate a selectat o listă de aproximativ 120 de persoane, considerând că sunt suficiente pentru asigurarea bunei desfăşurări a votului.

Au fost expediate către toate misiunile diplomatice şi consulare şi institutele culturale ale României, unde se organizează secţii de votare, absolut toate materialele necesare votării, inclusiv un număr corespunzător de buletine de vot.

O altă măsură pusă în practică a fost postarea formularului declaraţiei pe propria răspundere pe site-ul MAE, spre a fi descărcat şi completat de alegători înainte de a intra în secţia de votare.

Formularul poate fi descărcat şi completat înainte de a intra în secţia de votare, însă este absolut necesar ca el să fie datat şi semnat în faţa membrilor biroului electoral al secţiilor de votare.

Ministrul a adresat o rugăminte românilor din Diaspora, în sensul ca aceștia să vină la vot încă de la deschiderea secțiilor, pentru a evita aglomerațiile: Revin cu rugămintea sau cu recomandarea către cetăţenii români care votează în străinătate, ca în măsura posibilului să se prezinte la alegeri începând cu primele ore ale dimineţii pentru a evita aglomerarea. Le recomand să utilizeze timpul la dispoziţie începând cu orele 7:00 ale dimineţii şi pe durata tuturor celor 14 ore în care se poate exprima votul, conform legii.

MAE a pus la dispoziţia Biroului Electoral pentru Străinătate suficient personal, nu numai pentru completare, ci şi pentru înlocuirea membrilor absenţi, însă BEC a respins această propunere.

În perioada dinainte de alegeri şi pe durata desfăşurării lor, conducerea MAE se va afla în diferite capitale și orașe europene unde au fost înregistrate aglomerări sau un flux mare de votanţi la primul tur de scrutin. Meleșcanu va fi sâmbătă la München şi la Paris, iar colegii din conducere, ceilalţi colegi din conducere, se vor afla la Londra, Bruxelles, Chişinău, Viena, Roma, Torino, Stuttgart şi Dublin. Deplasarea conducerii MAE în preziua şi în ziua votului vizează strict supravegherea modului de implementare a măsurilor care ţin de competenţa MAE în ce priveşte fluidizarea procesului de votare.

Aspecte referitoare la legislaţia privind organizarea alegerilor pentru Preşedintele României în anul 2014

Conform Legii 370/2014, republicată, cu modificările și completările ulterioare

  1. Compoziţia Birourilor Electorale
  1. În vederea organizării şi desfăşurării operaţiunilor pe perioada electorală, se constituie:
  • Biroul Electoral Central;
  • Birourile Electorale Judeţene;
  • Birourile Electorale ale Sectoarelor Mun. Bucureşti;
  • Biroul Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate;
  • Birourile electorale ale Secţiilor de Votare.
  1. Biroul Electoral Central (BEC)

BEC este alcătuit, conform art. 16 (1) din Legea 370/2014 („Legea”), din 5 judecători ai ICCJ, preşedintele şi vicepreşedintele AEP, precum şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice. Din punct de vedere procedural, BEC (ca şi celelalte birouri electorale definite la art. 13 din Lege) adoptă acte şi ia măsuri cu votul majorităţilor membrilor prezenţi, iar în caz de egalitate, votul preşedintelui biroului este hotărâtor. Hotărârile Biroului Electoral Central se adoptă pentru interpretarea unitară a legii, sunt general obligatorii şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

  1. Biroul electoral al secţiilor de votare din străinătate (BE48SVS)

Biroul pentru secţiile de votare din străinătate este constituit în vederea organizării şi desfăşurării operaţiunilor specifice perioadei electorale a alegerilor prezidenţiale în afara ţării. Acesta este compus din 3 judecători în exerciţiu ai Tribunalului Bucureşti, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotărâre şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.

  1.  Birourile electorale ale secţiilor de votare

Aceste birouri sunt create în vederea  organizării şi desfăşurării operaţiunilor specifice perioadei electorale a alegerilor prezidenţiale în ţară şi în străinătate. Birourile secţiilor de votare din străinătate sunt compuse din preşedinte, desemnat de şeful reprezentanţei diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, şi din încă 2 până la 6 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi (art. 23 (1) din Lege). Prin urmare, numărul maxim al membrilor birourilor electorale este de 7, incluzând preşedinteleBirourile electorale pentru secţiile de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri, preşedinte şi 2 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.

În ceea ce priveşte componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, articolul 23 (3) din Lege prevede că „În cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu persoane cu o bună reputaţie, fără apartenenţă politică […], dintr-o listă întocmită de MAE. Lista este transmisă spre avizare Autorității Electorale Permanente, în formatul solicitat de aceasta, în termen de două zile de la întocmire. Avizul AEP se comunică MAE cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare”.

Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în  aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor  electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la  primul tur (art.54 (1)).

Conform art.15 (2), reprezentanții formațiunilor politice în birourilor electorale pot fi înlocuiți la cererea celor care i-au propus. În cazul în care reprezentații formaţiunilor politice absentează de la lucrările biroului electoral, inclusiv în ziua votării, nu se poate proceda la înlocuirea acestora cu persoane din lista întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, aspect menționat de către BEC.

 

 

  1. Atribuţii ale Birourilor Electorale, în raport cu cele ale MAE referitoare la desfăşurarea alegerilor (TABEL ANEXAT)
  • Chestiuni punctuale
  1. Care sunt actele în baza cărora pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua votării?

 

Potrivit Deciziei nr. 10D/15.09.2014, completată cu Decizia nr. 101/29.10.2014 a Biroului Electoral Central, cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; cartea de identitate; cartea de identitate electronică;  cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate.

 

 

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate în state care permit accesul pe teritoriul lor în baza cărţii de identitate[1], îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în acele state în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea electronică de identitate; titlul de călătorie.

 

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:

  • paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
  • paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
  • paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
  • titlul de călătorie.

 

 

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:

  • paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
  • paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
  • paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);

 

 

Cetăţenii români  care se află în ziua alegerilor în străinătate pot să îşi exercite dreptul de vot la orice secţie de votare organizată în străinătate.

 

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în România pot vota la orice secţie de votare din ţară. Ei vor fi înscrişi pe tabele electorale.

  1. Care este procedura de vot?

 

Alegătorul merge la secţia de votare şi prezintă actul de identitate spre verificare biroului electoral al secţiei de votare. (art. 44 (6) din Lege).

 

Alegătorul va completa un formular al declaraţiei pe proprie răspundere pentru alegerile prezidenţiale privind faptul că nu a mai votat şi nu va mai vota la altă secţie de votare. (articolul 44 (5) din Lege).

Notă: declaraţia poate fi completată în afara secţiei, urmând a fi datată şi semnată în faţa membrilor biroului electoral al secției de votare.

 

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta va înscrie alegătorul pe un tabel electoral (îi sunt trecute datele personale – numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate) şi unde alegătorul semnează (articolul 9 (1)  şi 44 (6) din Lege).

 

În baza semnăturii în tabel, alegătorul va primi o ştampilă cu menţiunea “VOTAT” şi un buletin de vot, destinat alegerii Preşedintelui României (articolul 44 (6) din Lege).

 

Apoi, alegătorul intră în cabina de vot şi votează. Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea “VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează (articolul 44 (7) din Lege).

 

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor (articolul 44 (8) din Lege).

 

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia (Articolul 44 (9) din Lege).

 

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin (articolul 44 (10) din Lege).

 

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, care aplică pe actul de identitate a alegătorului ştampila cu menţiunea “VOTAT” sau un timbru autocolant, după caz, şi înscriu data scrutinului (articolul 44 (11) din Lege).

 

 

  1. Poate fi prelungită perioada de votare?

 

Conform prevederilor Legii 370/2014, la art. 44(1) se stabileşte că votul se desfăşoară începând cu ora 07.00 dimineaţa şi până la ora 21.00 seara.

 

La articolul 46(1) se prevede în mod expres că la ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alineatul 2 al articolului 46 prevede : « (2) Alegatorii care la ora 21,00 se afla in sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot. ». Conform art. 44 (6): « Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor».

 

MAE nu are competențe să se pronunțe asupra acestui aspect.

 

 

  1. Ce se înţelege prin expresia în spaţiul secţiei de votare / locaţia secţiei de votare / sala unde se votează ?

 

Aşa cum se arată la articolul 43(2) : « (2) Cabinele si urnele de vot trebuie așezate în aceeași încăpere in care se afla biroul electoral al secției de votare. ». (s.n.)

La acest spaţiu se face referire în art. 46(2), atunci când se prevede că persoanele care se găsesc la ora 21.00 (ora de închidere a alegerilor) în « sala unde se votează »  pot să îşi exercite dreptul de vot.

 

MAE nu are competențe să se pronunțe asupra acestui aspect.

State în care sunt organizate secții de votare și în care se poate călători și în baza cărții de identitate:

1.Statele aparținând Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria, Regatul Unit al Marii Britanii; 2.San Marino; 3.Elveția; 4.Norvegia (numai cărțile de identitate eliberate după 2009, în care apare mențiunea cetățeniei titularilor) 5.Albania; 6.Bosnia și Herțegovina; 7.Macedonia; 8.Muntenegru; 9. Serbia.

MAE stabileşte organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate, prin Ordin al ministrului afacerilor externe. Momentul adoptării acestui ordin este expres prevăzut de lege, la art. 12 (3): „Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în M.Of. Partea I şi pe site-ul MAE, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor”.

 

Notă: Conform Hotărârii Guvernului nr. 521/2014 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2014 (Monitorul nr. 493/02.07.2014), această dată limită a fost fixată la “cel târziu 17 septembrie 2014”;

 

– Acţionează în calitate de canal de transmitere: Biroul Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate transmite „prin intermediul MAE” către birourile electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces verbal, buletinele de vot, stampilele de control, stampilele cu mențiunea „VOTAT”, precum si celelalte materiale necesare procesului electoral (articolul 20 (3) d) şi 24 (3) din Lege); după încheierea votării, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate predau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate (sau Tribunalului Bucureşti) sau AEP, „prin intermediul MAE”, procesele verbale cuprinzând rezultatele votării, precum şi alte materiale (art. 24 (5) a) din Lege).

– Asigură sediul Biroului Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate, şi, prin intermediul misiunilor diplomatice, sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate (art. 66 (2) din Lege şi art. 10 din HG 706/2014 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României în anul 2014);

MAE are Rol logistic:

– Ia „măsurile necesare pentru organizarea şi dotarea secţiilor de votare din străinătate”,  pentru  „funcţionarea biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate” şi „asigură materialele consumabile necesare tipăririi tabelelor electorale utilizate în secţiile de votare din străinătate” (art. 7 (2) şi (3) din HG nr. 706/2014).

– Comunică BEC numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secțiile din străinătate (articolul 32 (2) din Lege).

 

Resurse umane:

– Asigură personalul tehnic auxiliar pentru Biroul Electoral al Secţiilor de Votare din Străinătate (împreună cu AEP, cu sprijinul INS şi al oricărei alte autorităţi publice desemnate – art. 67 din Lege şi Art. 21 din Hotărârea BEC privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor electorale). Atribuţiile personalului auxiliar, conform art. 21 menţionat mai sus, sunt: i) secretariat; ii) redactarea proceselor-verbale de şedinţă; iii) asigură relaţia cu publicul; iv) îndeplineşte alte sarcini dispuse de birourile electorale.

 

– Şefii misiunilor diplomatice desemnează preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, de regulă din cadrul misiunii (art. 23 (1) din Lege).

 

–  Întocmeşte lista „persoanelor cu o bună reputaţie” pentru completarea componenţei birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate (articolul 23 (3) din Lege, citat mai sus).

Formulează propuneri pentru acreditarea presei și a  observatorilor externi (art. 47 (6) din Lege şi art. 7 (1) din HG 706/2014). Acreditarea observatorilor externi se realizează de către Autoritatea Electorală Permanentă (art. 47 (6) din Lege).

416 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*