Creștinii ortodocși și cei catolici sărbătoresc Paștele

loading...

Milioane de creștini ortodocși, catolici, evanghelici și reformați, sărbătoresc azi, Învierea domnului Isus Cristos.

pastele ortodox si cel catolicCu mic cu mare, credincioșii merg în această noapte pentru a lua lumina învierii fiului lui Dumnezeu.

După doi ani la rând în care Paștele a fost sărbătorit simultan de mai toate cultele religioase, în 2010 și 2011, în acest an, istoria se repetă.

Deşi există diferenţe între cele două rituri, creştinii sunt de acord că Paştele e cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii în jurul căreia gravitează toate celelalte.

Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic ‘Pesah’ al vechilor iudei, care înseamnă ‘trecere’.

Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă iar mai apoi, trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.

Sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute se face printr-o stăruinţă continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea şi transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor şi dobândirea curăţiei inimii.

Modul sărbătoririi Paştelui a fost diferit de-a lungul timpului, deşi în esenţă s-a păstrat ca în primele veacuri. Pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului era cel mai mare eveniment din istoria mântuirii noastre, care stă la temelia Bisericii creştine.

Data la care se sărbătoreşte Paştele depinde de două fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu dată fixă, legat de mişcarea aparentă a soarelui pe bolta cerească (echinocţiul de primăvară, care cade întotdeauna la 21 martie), iar altul cu dată schimbătoare, legat de mişcarea de rotaţie a lunii în jurul pământului (luna plină de după echinocţiul de primăvară). Astfel, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după luna plină de după echinocţiu.

Creştinătatea ortodoxă s-a împărţit, din anul 1924, în două, în ceea ce priveşte data sărbătoririi Paştelui: Bisericile rămase la calendarul vechi, neîndreptat (iulian), au continuat să îl serbeze după Pascalia veche, pe când Bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au sărbătorit câţiva ani (între 1924 şi 1927) Paştele pe stilul nou.

Ca să se înlăture însă dezacordul acesta dintre diferitele Biserici ortodoxe şi pentru a se stabili o uniformitate în întreaga Ortodoxie, Bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit (din 1927), prin consens general, ca Paştele să fie serbat în toată creştinătatea ortodoxă după Pascalia stilului vechi, adică odată cu Bisericile rămase la calendarul neîndreptat, iulian.

În duminica Paştelui, în faţa a mii de credincioşi, Papa Francisc va celebra mesa de Înviere, în piaţa San Pietro. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea ”urbi et orbi”.

607 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*