Vedetele ZU TV îşi amintesc cum a fost prima zi de şcoală

loading...

Vedetele de la ZUTV îşi amintesc cu plăcere de prima zi de şcoală şi împărtăşesc emoţiile pe care le-au avut, păţaniile sau felul în care 15 septembrie le-a marca începutul anului şcolar.

vedetele zu tvFlick, prezentator al emisiunii „Popescu şi Flick”, difuzată de luni până joi, de la 22:05: Țin minte că îmi doream foarte mult o minge de piele (era ceva de vis în 1988 când am început eu şcoala) și o bicicletă. Tata mi-a zis că dacă prima notă pe care o iau e 10 îmi ia minge, iar dacă iau şi premiul întâi îmi ia bicicleta. Am luat 10, am primit mingea şi în săptămâna aia numai fotbal avem în cap, drept pentru care am luat doi de 8 după acel 10. De atunci, am vazut mingea doar în weekenduri. La finalul anului, am luat premiul 3 şi, prin urmare, abia în clasa a şasea am învăţat să merg pe bicicletă. Întamplarea face ca doar în clasa întâi am luat premiul 3, apoi numai premiul întâi tot gimnaziul, dar oferta cu bicicleta cazuse. Emoţii? Nu-mi mai amintesc. Mingea mi-a marcat amintirile.

Răzvan Popescu, prezentator al emisiunii „Popescu şi Flick”: Prima zi de şcoală era un adevărat eveniment pentru care părinţii  făceau pregătiri intense timp de o săptămână, frizer, haine noi, ghiozdan nou, caiete, flori pentru diriga şi tot arsenalul. Eu plictisit de trei luni de vacanţă, aşteptam cu nerăbdare PRIMA  zi de şcoală,  dar entuziasmul dispărea după PRIMA  săptămână o dată cu PRIMA  lucrare de control. Un motiv de bucurie aveam şi în momentul în care primeam manualele care miroseau a nou şi de fiecare îmi promiteam că o să am grijă de ele şi o să  învăţ fiecare lecţie. Nu m-am ţinut niciodată de cuvânt.

Denise Ordean, prezentatoarea rubricii “Lumea lui Denise“ din cadrul emisiunii „Popescu şi Flick”: Îmi amintesc că m-a dus mama la şcoală şi că eram un pic emoţionată. Nu realizam exact ce se întâmplă. Am ajuns în curtea şcolii nr. 5, Corneliu M. Popescu. La careu, am facut cunoştinţă cu dna. învăţătoare, o draguţă, care pentru vremea aia era foarte cool, dar tot am început să plâng. Momentul a durat vreo oră şi ceva. Ţin minte că atunci când am ajuns în clasă, erau foarte multi băieţi gălăgioşi şi multe fete cu fundinţe şi rochiţe care mai de care. În spatele meu, era un baieţel, Radu parcă îl chema. Îi necăjea pe ţoti copiii, inclusiv pe mine. Ţin minte că la un moment dat, i-am pus piedică, iar când a căzut i s-a împrăştiat pachetul cu mâncare prin toată clasa. Din nefericire pentru mine, tot eu am fost cea pedepsită şi nu m-am mai ridicat din bancă până când nu a venit mama să mă ia de la şcoală.

Cătălin Oprişan,realizatorul emisiunii “Smile TV”: Şcoala era mare, 156, în Militari, şi se “lucra” în trei schimburi. Nu m-am speriat, dar, parcă, era prea multă lume. Prima zi a fost ok, în a doua sau a treia mi-am uitat ghiozdanul în maşina tatălui. Colegii scoteau de toate din ele, eu ce să scot, dacă nu-l aveam? A venit un vecin mai mare care a strigat la mine: “Băăă, ia ghiozdanu’ ăsta! Nu e al tău?”Al meu era! Apoi, m-am “răzbunat” pe cei 2.000 de copiii. Am devenit comandant de unitate şi, an de an, îi aliniam de două ori: la deschiderea anului şcolar şi la închidere…

Sebastian Coţofană, prezentator „Omul străzii” şi „Poliţia muzicii”: Prima zi de şcoală a fost primul lucru mare din viaţa mea. Nu aş fi realizat asta la momentul respectiv, dacă nu aş fi surprins lacrimile de pe obrazul mamei, la intrarea în curtea şcolii. Am înţeles că acum eram mare şi nu trebuia să îi dezamăgesc pe ai mei, ştiam deja ca bulinele roşii de la grădiniţa trebuiau să se transforme în note de zece în carnet. Ăsta a fost motivul pentru care, în primii ani, am aşteptat prima zi de şcoală cu acelaşi entuziasm cu care aşteaptă corporatistul ziua de vineri.

Nadd, prezentatoarea buletinului de ştiri „Zu Trends”: Nu voi minți, pentru că nu cred că există vreun elev pe lumea asta care să se bucure de începerea școlii. Pentru mine, de data aceasta însă, este puțin mai special. Este ultima mea <prima zi de școală la liceu> astfel că, mă pregătesc psihic să încep cel mai greu și, probabil, cel mai stresant an școlar, și anume clasa a XII-a. Dacă mă gandesc la amintirile mele legate de începerea școlii, îmi trec prin cap prima zi de generală, prima zi de gimnaziu și bineînțeles prima zi de liceu. Am tot migrat din școală în școală, şi de fiecare dată am pășit cu încredere, n-am văzut școala chiar ca pe un inamic. Acum râd când îmi aduc aminte, dar îmi dau seama că mereu când începi clasa a V-a sau clasa a IX-a te gândeşti că ești la început și că e totul fun. Îți permiți să o dai în bară, iar în ultimul an te apucă regretele când vezi că trebuie să-ți iasă mediile. Sfatul meu pentru toți ce încep școala e să fie smart și echilibrați. Trebuie să știi cum să îmbini plăcutul cu utilul.

Bianca Adam (Tequila)- realizatoarea emisiunii „Adevăr şi provocare”: Prima zi de şcoală pentru mine a fost de foarte multe ori specială, deoarece am fost “fata cea nouă” în patru şcoli diferite. Din experienţă, am învăţat cum să mă acomodez şi să-mi fac prieteni repede. Nu ştiu dacă sunt mulţi oameni atenţi la detaliile pe care le observ eu atunci când calc treptele şcolii de fiecare dată într-un nou an şcolar. Sunt acele mici detalii precum mirosul. Se simte mirosul de la bibliotecă, de cărţi noi, şi parfumul amestecat a zeci de feluri de flori, de la buchetele copiilor pe care îi văd emoţionaţi. Ştiu prin ce trec, pentru că şi eu mă temeeam la fiecare festivitate de început de an, dar era plăcut să-mi văd educatoarea zâmbind şi asta mă liniştea. Când am mai crescut, prima zi de şcoală era pentru chiulit, iar cei care se împotriveau nu aveau o soartă prea bună, li se aruncau ghiozdanele pe geam (da, eu eram cea care le arunca). Apoi, mai era bătaia cu apă de la început de an şcolar. Partea bună era că nu se supăra nimeni.

1006 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*