PNL contestă la CCR votul în cazul neînceperii urmăririi penale a lui Victor Ponta

loading...

PNL reclamă la Curtea Constituțională a României neconstituționalitatea articolului 157 din Regulamentul Camerei Deputaților și a hotărârii prin care s-a respins cererea de urmărire penală în cazul premierului Victor Ponta.

pnl - ponta - alegeriÎn plină vacanță parlamentară, PNL contestă la CCR votul în cazul urmăririi penale a lui Victor Ponta, încercând astfel reluarea votului în speranța că deputații vor aproba urmărirea penală a premierului.

Pe 9 iunie, Camera Deputaților a respins cererea DNA privind solicitarea de începere a urmăririi penale a premierului Victor Ponta.

DNA a trimis la Camera Deputaților cererea de începere a urmăririi penale a lui Victor Ponta, sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale)fapte aflate în legătură cu funcția sa de prim-ministru al României, având în vedere că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În calitate de prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel l-a desemnat pe Șova Dan-Coman, în luna august 2012, în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcția de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor și în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condițiile în care Ponta Victor-Viorel a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Șova Dan-Coman, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) și dreptul de folosința gratuită a unui autoturism.

Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei și 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenții fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 – iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosință al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziționat de SCA „Șova și Asociații” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul și alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al DNA inițiază procedura de sesizare a Camerei Deputaților, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față Ponta Victor-Viorel, deputat, care în perioada în care se presupune că a săvârșit infracțiunile de conflict de interese a îndeplinit funcția de prim-ministru.

Iată cum sună sesizarea depusă de PNL la Curtea Constituțională:

 

Sesizare de neconstituţionalitate a prevederilor alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor și a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 53/9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor,  în dosarul nr.122/P/2012.

  1. Admisibilitatea în principiu a acestei sesizări este relevată de criticarea prevederilor alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care a fost republicat în temeiul art. II din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2015 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 7 mai 2015, și a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 53/09 iunie 2015 în raport cu o normă de referinţă de rang constituţional – art. 1 (3), art. 1 (5) , art. 16, alin (1) și (2), art. 67, art. 69, alin. (1), art. 76, alin. (2) , art. 109, alin. (2) și art.124 alin.(1) și alin.(2) din Constituţie şi de criticarea încălcării unor valori, reguli şi principii constituţionale expres menţionate. De asemenea, admisibilitatea sesizării de neconstituționalitate este relevată și de obiectul hotărârii criticate,  hotărâre dată în temeiul art.109 alin.2 din Constituția României, aceeași normă constituțională fiind și izvor de drept pentru prevederile art.157 din Regulament.
  1. În primul rând, cu privire la prevederile alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care a fost republicat în temeiul art. II din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2015 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 7 mai 2015, arătăm că este o normă juridica adoptata nelegal pentru că încalcă normele de tehnică legislativă, fiind redactat într-o formă ambiguă, este o norma vădit neconstituțională care a generat adoptarea prin abuz mai întâi a Proiectului de hotărâre și, mai apoi, a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 53/9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.122/P/2012. Ambiguitatea normei juridice (7), art. 157, pe care noi o considerăm neconstituțională, constă în faptul că permite Comisiei juridice să întocmească atât un Proiect de hotărâre care să garanteze dreptul Camerei de a cere urmărirea penală a unui deputat,  cât și un Proiect de hotărâre cu un conținut care să încalce dreptul suveran al Camerei Deputaților de a cere urmărirea penală a unui deputat, așa cum este statuat în Constituție la art. 109, alin. (2) și să împiedice  exercitarea dreptului deputatului (drept politic constituțional prevăzut în art.34 lit. h  si lit. j din Statutul Deputaților și senatorilor de a vota și cere punerea sub urmărire a membrilor Guvernului. Împiedicându-se, totodată, și înfăptuirea justiției (în acord cu prevederile art. 124 alin. (1) si (2) din Constituție), în condițiile în care deputații sunt puși  în imposibilitatea de a mai decide urmărirea penală a unui deputat membru al Guvernului, deși condițiile de fapt și drept ar fi îndeplinite, și astfel autoritatea judecătorească nu mai poate fi legal sesizată și nu se mai poate înfăptui justiția.

Legiuitorul ar fi trebuit, prin Comisia de Regulament, să propună și apoi să adopte un text care să reglementeze, fără echivoc, conținutul unui proiect de hotărâre privind cererea de urmărire penală, care să garanteze exercitarea drepturilor Camerei Deputaților și a deputaților. În această situație considerăm că nu s-au respectat prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, și în consecință au fost încălcate dispozițiile art. 1, alin (5) din Constituția României.

Posibilitatea împiedicării exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui deputat (în condițiile art.109 alin.(2) din Constituție) și a imposibilității de înfăptuire a justiției (cu încălcarea prevederilor art.124 alin.(1) și alin.(2) din Constituție)  este generată prin  felul în care a fost elaborată și adoptată norma juridică criticată – așa cum rezultă din starea de fapt și argumentele mai jos dezvoltate!

  • În al doilea rând, obiectul sesizării îl constituie Hotărârea nr. 53/9 iunie 2015 a Camerei Deputaților, privind respingerea cererii de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012.
  1.  Norma juridică și Hotărârea, criticate în sesizarea noastră, încalcă următoarele dispoziţii constituţionale:
  2. Prevederile art.1, alin.(3), potrivit cărora „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic, reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”;
  3. Prevederile art. 1, alin. (5), potrivit cărora „În România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, este obligatorie”;
  4. Prevederile art. 16, alin (1) potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, precum și alin.(2) „Nimeni nu este mai presus de lege.”
  5. Prevederile art. 67 , potrivit cărora „Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.”
  6. Prevederile art. 69, alin.(1) , potrivit cărora „În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.”
  7. Prevederile art. 76, alin. (2) , potrivit cărora „Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.
  8. Prevederile art. 109, alin. (2), potrivit cărora „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. […]
  1. Prevederile art. 124, alin. (1) si (2), potrivit cărora „Justiția se înfăptuiește în numele legii” și ,,Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți[…]”.
  1. Încălcarea, prin prevederea regulamentară și hotărârea criticate, a acestor dispoziţii, rezultă din următoarele fapte şi împrejurări:

Starea de fapt

  1. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 5 iunie 2015, cu adresa nr. 804 BP, a hotărât să sesizeze Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu Scrisoarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nr. 153 l/C/2015, referitoare la formularea cererii de începere a urmăririi penale a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/20J2 – Direcţia Naţională Anticorupţie pentru întocmirea raportului.

Prin această Scrisoare a Procurorului General, Camera Deputaților a fost înștiințată despre existența împrejurărilor de fapt și de drept care ar permite începerea urmăririi penale față de deputatul Victor Viorel Ponta.

  1. În temeiul art. 157, alin. (2), teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a cerut Comisiei juridice ca până la data de 8 iunie 2015 să prezinte o primă evaluare a acestei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea.
    1. În urma studierii dosarului şi a opiniilor exprimate cu prilejul dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din 8 iunie 2015, și-a exprimat voința și a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a solicitării Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012, transmisă Camerei Deputaților cu Adresa nr.1531/C/2015, şi să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea respectivului raport.

De asemenea, a întocmit un Proiect de hotărâre, adoptat prin votul majorității membrilor prezenți ai Comisiei juridice, cu următorul conținut: ”Articol unic – Camera Deputaților hotărăște să nu ceară urmărirea penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României și actual membru al Camerei Deputaților, în dosarul nr. 122/P/2012.

  1. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a prezentat Biroului permanent al Camerei Deputațilorspre dezbatere şi adoptare raportul sau privind formularea cererii de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta și un proiect de hotărâre cu conținutul arătat în paragraful anterior.
  2. Astfel, pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, din şedinţa din 9 iunie 2015, s-a aflat Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu privire la Scrisoarea nr. 1531/C/2015trimisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind adoptarea unei cereri de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012.
  3. După dezbateri, membrii Camerei Deputaților s-au pronunţat, prin vot secret, cu bile, potrivit art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaților,asupra proiectului de hotărâre (cu articol unic) prin care Camera decidea să nu ceară urmărirea penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor.
  4. În urma votului dat de plen, proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 231 voturi ”pentru” și 120 ”împotrivă”. Așadar, Camera Deputațilora hotărât să nu ceară urmărirea penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012.
  1. Nelegalitatea a fost generată de Comisia juridică, de disciplină și imunități care apropus plenului  un proiect de hotărâre cu articol unic conținând negația ,,să nu ceară urmărirea penală”interpretând dispoziţiile primei teze a alineatului (1) al articolului 157 din Regulamentul Camerei Deputaților, care menționează că „Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată”. 

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, interpretând prevederile alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaților – în sensul în care are libertatea deplină de a stabili care este conținutul articolului unic din proiectul de hotărâre – a întocmit un Proiect de hotărâre cu un conținut care încalcă dreptul suveran al Camerei Deputaților de a cere urmărirea penală a unui deputat, așa cum este statuat în Constituție la art. 109, alin. (2), potrivit căruia „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor[…]”.

Astfel, în situația în care Proiectul de hotărâre, având articolul unic ”[…]Camera Deputaților hotărăște să nu ceară urmărirea penală[…]”, este supus dezbaterii și votului Camerei Deputaților, iar majoritatea decide să respingă prin vot Proiectul de hotărâre propus, urmarea juridică este că plenul Camerei Deputaților nu hotărăște să ceară urmărirea penală, ci doar că respinge propunerea (formulată prin Proiectul de hotărâre) să nu ceară urmărirea penală.              Negarea negației nu valorează afirmație, în considerarea argumentelor logico-juridice! Așadar, prin Hotărârea care ar urma să fie adoptată (în acord cu Proiectul de hotărâre criticat), Camera NU POATE să decidă să ceară urmărirea penală, ci doar să decidă împotriva ,,neînceperii,, urmăririi penale. În concret, dacă majoritatea deputaților este în favoarea începerii urmăririi penale, această majoritate este împiedicată să ceară urmărirea penală, dacă în Comisia juridică există o majoritate împotriva cererii.

Constatăm, așadar, că deputații au fost împiedicați în a-și exercita mandatul reprezentativ acordat de către cetățeni, și mai exact de a își exercita dreptul de a vota și de a cere prin votul exprimat urmărirea penală a unui deputat, drept consfințit de prevederile alin. (2), art. 109, din Constituție. Astfel, membrii unei autorități publice, organ reprezentativ suprem al poporului, și anume deputații sunt împiedicați să-și exercite drepturile conferite de Constituție și Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Astfel, așa cum este prezentat în Statut, chiar de la art. 1, alin. (1) – „Deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de legile ţării”, iar printre principalele drepturi politice ale deputaţilor şi senatorilor menționăm cele prevăzute la art. 34, lit. h) dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condiţiile art. 109 din Constituţie, republicată; precum și lit. j) „dreptul la cuvânt, libertatea de exprimare şi dreptul de vot”. Față de cele prezentate, opinăm că au fost încălcate prevederile Constituţiei României, art.1 alin.(5), conform cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

În aceste condiții, Camera Deputaților este împiedicată să ceară urmărirea penală, fapt care ne îndreptățește să considerăm că se împiedică formularea unei cereri de urmărire penală față de un ministru sau fost ministru care este și deputat. Se încalcă astfel prevederile Constituției de la art. 16, alin (1) potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, precum și alin.(2): „Nimeni nu este mai presus de lege.” Cu alte cuvinte, foști sau actuali membri ai guvernului care sunt și deputați se află deasupra legii și nu sunt egali celorlalți cetățeni.

De asemenea, se creează condițiile, aparent legale, prin care autoritatea judecătorească este  împiedicată să înfăptuiască justiția,  încălcându-se prevederile art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție!

Prin urmare, plenul Camerei Deputaților nu a pus în aplicare dispozițiile constituționale, deși reprezentanții PNL au solicitat ca dreptul deputaților de a putea vota pentru adoptarea cererii de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta să fie respectat.

VII. Pe de altă parte, textul întregului proiect de hotărâre a fost întocmit, în opinia noastră,  cu rea-credință,  în așa fel încât să se inducă în eroare plenul Camerei Deputaților. Astfel, au fost încălcate prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 8, alin.(1) – „Proiectele de legi, propunerile legislative şi celelalte proiecte de acte normative se redactează în forma prescriptivă proprie normelor juridice, iar la alin.(4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor”.

Deși titlul Proiectului este Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012, totuși, textul articolului unic prevedea contrariul: Camera Deputaţilor hotărăşte să nu ceară urmărirea penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012.

Potrivit Constituţiei României, art.1 alin.(5), „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

VIII. Având în vedere că regimul juridic constituţional, legal şi regulamentar impune ca, în temeiul art.1 alin.(5) din Constituţie, normele referitoare la încuviinţarea reţinerii, arestării sau percheziţiei deputaţilor şi senatorilor să fie interpretate şi aplicate cu respectarea principiilor nediscriminării, al ierarhiei actelor normative şi al supremaţiei Constituţiei, considerăm că plenul Camerei Deputaților, în mod abuziv, a recurs la soluţia supunerii la vot doar a unui proiect de hotărâre prin care să nu se ceară urmărirea penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.122/P/2012.

  1. Cu privire la alin. (7) al art.157 din Regulamentul Camerei Deputaților invederăm faptul că acesta poate fi interpretat în sensul în care proiectul de hotărâre poate să aibă un articol unic cu conținutul ,,[] hotărăște nu ceară []” generând, drept consecință imediată, încălcarea ordinii constituționale și a drepturilor politice fundamentale ale deputaților.

Se constată astfel că, dacă proiectul de hotărâre formulat în mod neconstituțional, în opinia noastră, este respins prin vot, nu există o altă procedură prin care se exercite dreptul deputaților de a cere urmărirea penală.

În eventualitatea că s-ar retrimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi  sesizarea Biroului permanent și Solicitarea Procurorului General, procedura de retrimitere nefiind reglementată de actuala formă a art.157(!), membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi (în acord cu prevederile art.52, alin.3 și art.157 din Regulamentul Camerei Deputaților) ar putea decide, din nou, cu majoritatea și procedura cuvenită, susțină, în considerarea mandatului pe care îl au și al drepturilor politice recunoscute de Constituție, același raport și redacteze același proiect de hotărâre

Cu consecința juridică: Plenul Camerei Deputaților, fiind din nou sesizat, în acord cu voința exprimată de către deputații Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ar urma dezbată un Raport și un proiect de hotărâre care, din nou, să nu permită cererea urmăririi penale de către Camera Deputaților a deputatului, în speță domnul Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor.

Așadar, singura opțiune a deputaților care nu au putut să își exprime prin vot opțiunea față de a cere urmărirea penală a domnului Victor Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, este doar Sesizarea cu privire la neconstituționalitatea prevederilor alin. (7) al art. 157 din Regulamentul  Camerei Deputaților, și, în consecință, a hotărârii nr. 53/9.06.2015 adoptată cu încălcarea dispozițiilor constituționale.

  1. Prevederile alin. (7) al art. 157 din Regulament sunt neconstituționale pentru că permit redactarea unui proiect de hotărâre care impiedice exercitarea drepturilor constituționale de către o autoritate publică și de către deputați și împiedică, ca o consecință imediată, înfăptuirea justiției.
  1. Hotărârea Camerei Deputaților nr. 53/9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.122/P/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.403 din 9 iunie 2015 fiind adoptată în temeiul unei proceduri neconstituționale, la rândul său, este neconstituțională.

XII. Având în vedere argumentele expuse, pe cale de consecință vă solicităm, onorată Curte, să constatați că dispozițiile alin. (7) al art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaților și Hotărârea Camerei Deputaților nr. 53/9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.122/P/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.403 din 9 iunie 2015, încalcă prevederile art.1 alin. (3) și alin(5), art. 16, alin (1) și (2), art.67 , art. 69, alin.(1), art. 76, alin. (2)  și art. 109, alin. (2) si art. 124 alin. (1) și alin.(2) din Constituţia României, republicată.

561 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*