Kelemen Hunor pleacă din Guvern ca să candideze la președenția României

loading...

Kelemen Hunor a demisionat din Guvernul României nu pentru că l-a deranjat acțiunea României cu privire la drepturile minorităților, ci pentru faptul că se pregătea să-și anunțe candidatura la alegerile prezidențiale din noiembrie.

kelemen hunor - alegeri prezidentialeConsiliul Permanent al UDMR a decis, joi, ca președintele Uniunii, Kelemen Hunor, să candideze la funcția de președinte al României la alegerile din noiembrie 2014.

Așa se explică de ce Hunor a fost atât de vehement în aceste zile și a anunțat că pleacă din Guvernul României începând cu 1 august 2014.

UDMR a făcut presiuni asupra lui Ponta  amenințând cu ieșirea de la Guvernare dacă statul român nu-și retrage solicitarea privind drepturile minorităților. Ponta i-a replicat liderului UDMR că o problemă de stat nu se negociază.

Am discutat eu cu amândoi miniştri, şi cu domnul Kelemen, şi cu domnul Corlăţean, o să discutăm din nou miercuri, când se întoarce domnul Hunor Kelemen, de altfel dânşii au vineri o reuniune a conducerii UDMR, şi intenţia mea este de a găsi orice soluţie posibilă pentru ca ceea ce am făcut până acum, adică o cooperare extrem de corectă, să continue. Dar reiterez – şi eu cred în chestia asta, pe care într-un fel a spus-o poate mai puţin diplomatic şi Titus Corlăţean – când e vorba de chestiuni de coaliţie de guvernare, se poate negocia aproape orice, când e vorba de chestiuni de stat, asta nu se poate negocia chiar dacă, nu ştiu, cade Guvernul. Până la urmă, statul român e stat român indiferent ce Guvern are“, a spus Ponta.

Kelemen Hunor a declarat, sâmbăta trecută, că MAE a greşit amestecând Ungaria în problema iniţiativei cetăţeneşti susţinută de UDMR, în condiţiile în care nu este niciun cetăţean ungar printre iniţiatori.

Agentul guvernamental, aşa cum a depus solicitarea de intervenţie, poate depune o notificare prin care spune că România se retrage din acest proces. Asta am propus eu, în 4 iunie, fiindcă România a depus în 2 iunie această solicitare de intervenţie, am avut atunci o discuţie cu premierul Ponta. A trecut o lună şi eu nu am ieşit în presă, cred că discuţia pe această temă se poartă în coaliţie, dar sigur, nu avem la dispoziţie tot anul şi tot ciclul electoral. Se poate rezolva totul foarte repede, nu am dat un termen, dar lucrurile se precipită şi noi considerăm că în câteva zile putem închide acest subiect, în funcţie de decizia premierului. Miercuri voi fi la şedinţa de Guvern şi avem ocazia de a discuta“, a decalrat Hunor.

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean precizează că: Cele două iniţiative cetăţeneşti privind minorităţile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană şi statutul acestora au fost respinse anterior de către Comisia Europeană. Această respingere a ţinut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competenţele naţionale ale statelor membre. Decizia de respingere a celor două Inițiative cetăţeneşti a fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de către semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale. România a trimis cerere de intervenție în ambele cauze, iar într-una dintre ele a participat şi la faza scrisă prin transmiterea observațiilor. Desigur, în această procedură juridică se confruntă două puncte de vedre contradictorii, unul al Uniunii Europene, pe care România îl consideră corect şi îl susţine, iar,  pe de altă parte, se află Ungaria – parte intervenientă în proces, care doreşte să îşi atingă, prin intermediul Uniunii Europene,  dezideratul de a deveni un tutore transnaţional al minorităţilor etnice maghiare din state membre ale UE. Poziţia exprimată de România prin intermediul MAE reprezintă o poziţie consecventă a statului nostru, o chestiune de stat şi nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de externe, că exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic. În concluzie, subliniez că această dezbatere nu poate fi tratată într-o cheie de politică internă, ci este o problemă de stat, care impune o abordare consecventă şi fermă  de pe poziţia promovării interesului naţional şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

820 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*