Breaking news

Iată forma finală a proiectului de revizuire a Constituției României

loading...

Comisia de revizuire a Constituției României a dat marți, publicității, forma finală a proiectului de revizuire, ce va fi trimis spre avizare, Consiliului Legislativ și CCR.

constitutie - parlamentComisia de revizuire a Constituției, condusă de șeful Senatului, Crin Antonescu, a finalizat proiectul de modificare a legii fundamentale. Potrivit procedurilor, acesta va merge spre aviz consultativ la Consiliul Legislativ și CCR.

După care va reveni în Parlament pentru modificarea recomandărilor. Mai apoi va intra pe rând, în dezbaterea plenului Senatului și mai apoi a Camerei deputaților. După care, urmează un vot final al Parlamentului în plenul reunit al celor două camere.

După aceea, CCR își dă avizul final. Iar mai apoi, când forma finală a Constituției este acceptată atât de CCR cât și de Parlament, se va organiza referendum pentru validarea noii legi fundamentale a României.

Iată forma finală a proiectului de revizuire a Constituției României:

Art.I.- Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins:

(11) România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.

2. La articolul 2, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(21), cu următorul cuprins:

(21) Demnitatea umană este sursa tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi este inviolabilă. Toate formele de autoritate publică trebuie să respecte și să protejeze demnitatea umană.

3. Alineatul (4) al articolului 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Statul se organizează potrivit principiilor separaţiei, echilibrului și cooperării loiale a puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale. Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești.

4. Alineatul (3) al articolului 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.

5. La articolul 4, alineatul (2), se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credință ori religie, opinii politice sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, dizabilități, vârstă sau pe orice altă situaţie este interzisă.

            6. La articolul 6, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins:

(1¹) Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor.

7. La articolul 6, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(21), cu următorul cuprins:

(21) Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase se vor lua după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

8. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuţi, şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea liberă a identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt sau în care aceştia se află, precum şi a dreptului internaţional.

9. Articolul 10 se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:

(1) România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, precum şi cu celelalte subiecte de drept internaţional şi acţionează în politica sa externă pentru realizarea interesului naţional, pe baza respectului reciproc şi în conformitate cu principiile, cu tratatele internaţionale la care este parte şi cu celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.

(2) România este stat membru al Uniunii Europene.

10. Alineatul (1) al articolului 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu.

11. La articolul 12, după alineatul (4), se introduce un alineat nou, alin.(5), cu următorul cuprins:

(5) Minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.

12. Alineatul (1) al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Cetăţenii români se nasc şi trăiesc liberi, se bucură de drepturile şi libertăţile garantate şi stabilite prin Constituţie şi alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

13. Alineatul (4) al articolului 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Cetăţenii Uniunii Europene care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

14. Alineatul (4) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Jurisdicțiile administrative speciale sunt gratuite.

15. Alineatul (4) al articolului 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii şi numai în cursul procesului penal.

            16. Alineatul (8) al articolului 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(8) Celui condus administrativ, reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele conducerii administrative, ale reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.

            17. La articolul 23, după alineatul (13), se introduce un alineat nou, alin.(14), cu următorul cuprins:

(14) Este interzisă folosirea probelor obţinute ilegal.

18. Alineatul (2) al articolului 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) In tot cursul procesului, părțile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, şi de a dispune de timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea apărării.

19. La articolul 24, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alin.(3), cu următorul cuprins:

(3) În faza de judecată a procesului penal este garantat principiul egalității de arme între acuzare şi apărare.

20. Denumirea articolului 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Viaţa intimă, familială, privată şi datele cu caracter personal”

            21. Articolului 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Autorităţile publice garantează dreptul la viaţă intimă, familială şi privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora sau ordinea publică.

(3) Dreptul la protecția datelor cu caracter personal este garantat. Autoritățile publice au obligaţia de a lua măsuri de protejare a datelor cu caracter personal.

(4) Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorități autonome.

 

22. Alineatul (3) al articolului 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Percheziţia se dispune de instanțele de judecată competente şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.

23. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice, al altor comunicări efectuate prin mijloace  electronice, al datelor de trafic şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

(2) Autoritățile publice garantează secretul corespondenţei.

(3) Reţinerea, predarea sau perchiziţionarea trimiterilor poştale, interceptarea convorbirilor şi a comunicărilor, interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un sistem informatic şi la un suport de stocare a datelor informatice, obţinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic şi a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judecător, în condiţiile legii.

(4) În cazul în care există urgenţă deosebită în luarea uneia dintre măsurile prevăzute la alin.(3), procurorul poate să dispună prin ordonanţă, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, luarea măsurii pe o perioadă de  cel mult 48 de ore. Îndată după luarea măsurii, procurorul se adresează instanţei de judecată competente care decide asupra măsurii dispuse de procuror şi, dacă s-a cerut, asupra luării măsurii în continuare. Dacă măsura dispusă de procuror este infirmată, instanţa va dispune, când este cazul, distrugerea probelor obţinute, care se realizează de către procuror pe bază de proces-verbal, ce se depune la instanţă.

24. Alineatul (4) al articolului 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă.

25. Alineatul (6) al articolului 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine, respectând principiul interesului superior al copilului.

26. Alineatul (3) al articolului 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Libertatea de exprimare implică şi libertatea de a înființa mijloace de comunicare în masă.

27. Alineatul (4) al articolului 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat.

28. Alineatul (5) al articolului 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) Mijloacele de comunicare în masă au obligația de a declara public sursele finanţării şi structura acţionariatului. Procedura declarării se stabileşte prin lege.

29. Alineatul (7) al articolului 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, profanarea drapelului naţional, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

30. Alineatul (8) al articolului 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștință publică revine, după caz, autorului, celui care exercită răspunderea editorială sau mijlocului de comunicare în masă, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

31. Alineatul (2) al articolului 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă şi promptă a persoanelor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

32. La articolul 31, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(21), cu următorul cuprins:

(21) Proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autoritățile și instituțiile publice, cu excepția celor care au caracter de urgență potrivit legii, sunt supuse, cu cel puțin 30 de zile înainte de adoptare, dezbaterii publice.

33. Alineatul (5) al articolului 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) Serviciile publice de radio, de televiziune şi agenţiile de presă sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi agenţii de presă, precum şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.

34. Denumirea articolului 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Dreptul la educaţie”

            35. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Accesul la educaţie este garantat, în condiţiile legii.

(2) Dreptul la educaţie este garantat, în condiţiile legii, şi se asigură prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie, de formare profesională şi de formare continuă.

(3) Educația trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile fundamentale.

 

(4) Învăţământul general se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

(5) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.

(6) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.

(7) Învățământul general se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii. Statul stabilește standarde de calitate în educație pentru fiecare nivel și formă de învățământ și monitorizează respectarea acestora.

(8) Autonomia universitară este garantată. Autonomia universitară implică capacitatea instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna, în mod independent, structurile şi funcţiile de conducere şi de a decide fără nicio constrângere exterioară cu privire la misiunile educaţionale şi de cercetare.

(9) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.

36. Alineatul (1) al articolului 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Statul garantează dreptul la cultură și dreptul tuturor persoanelor de a participa neîngrădit la viața culturală și de a-și manifesta propriile practici culturale, cu condiția respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

37. La articolul 33, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins:

(11) Patrimoniul naţional constituit din patrimoniul imobil, patrimoniul mobil şi patrimoniul imaterial formează elementul de perenitate al moştenirii culturale şi al identităţii naţionale şi sunt ocrotite de lege.

38. Alineatul (3) al articolului 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.

            39. La articolul 33, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(31), cu următorul cuprins:

(31) Statul promovează diversitatea expresiilor culturale la nivel național și încurajează dialogul intercultural.

40. La articolul 35, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(21), cu următorul cuprins:

(21) Statul asigură protecţia, utilizarea durabilă şi refacerea patrimoniului natural.

41. La articolul 35, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(4), cu următorul cuprins:

(4) Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor, definite potrivit legii.

42. La articolul 37, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alin.(3), cu următorul cuprins:

(3) Pot participa la alegerile pentru Camera Deputaţilor, pentru Senat  şi pentru funcţia de Preşedinte al României numai candidaţii care au avut domiciliul în România cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor.

43. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European, în condiţiile legii.

44. Alineatul (2) al articolului 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.

45. Alineatul (2) al articolului 41 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Persoanele care își desfășoară activitatea în temeiul unui raport de muncă au drepturi la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea în muncă, regimul de muncă al femeilor și tinerilor, instituirea salariului minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege.

46. Alineatul (4) al articolului 41 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) La muncă egală, femeile primesc remuneraţie egală cu bărbaţii.

47. Alineatul (1) al articolului 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Dreptul de proprietate și creanțele  impotriva statului sunt garantate. Creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale, în condiţiile legii.

48. Denumirea articolului 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Protecția persoanelor cu dizabilități”

            49. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Persoanele cu dizabilități se bucură de toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în condiții de egalitate de șanse. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor și de incluziune, prevenire și tratament în vederea participării efective a persoanelor cu dizabilități în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.

50. După articolul 51, se introduce un articol nou, art.511, cu următoarea denumire şi următorul cuprins:

“Dreptul la o bună administrare”

            Orice persoană are dreptul de a beneficia, în raporturile sale cu administrația publică, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil.

51. Alineatul (1) al articolului 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1)  Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă.

52. Alineatul (3) al articolului 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii, inclusiv în ceea ce priveşte magistraţii care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau cu gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres, în condiţiile legii.

53. Alineatul (2) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu, pentru o perioadă limitată şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

54. La articolul 55, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(4), cu următorul cuprins:

(4) România este stat membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

55. Alineatul (1) al articolului 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Avocatul Poporului este instituţia autonomă cu rol în protejarea şi promovarea drepturilor omului, în raport cu autorităţile publice.

56. La articolul 58, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins:

(11) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.

57. Alineatul (1) al articolului 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român, forul suprem de dezbatere și de decizie al națiunii și unica autoritate legiuitoare a țării.

58. Alineatul (3) al articolului 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale.

59. La articolul 63, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins:

(11) Statutul juridic al deputaţilor şi senatorilor se stabileşte prin lege specială.

60. Alineatul (3) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formațiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi.

61. La articolul 64, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins:

(41) Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare.

62. Alineatul (5) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere rezultate din alegeri.

63. La alineatul (2) al articolului 65, după lit.b), se introduc trei litere noi, lit.b1), b2), b3), cu următorul cuprins:

b1) acordarea votului de încredere Guvernului;

b2) dezbaterea moţiunii simple prevăzute la art.112 alin.(3);

b3) dezbaterea şi votarea moţiunilor de cenzură;

64. La alineatul (2) al articolului 65, literele f), g) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

f) aprobarea strategiei naţionale de securitate a ţării;

g) examinarea rapoartelor Consiliului Național de Securitate;

i) numirea Avocatului Poporului, a preşedintelui Curţii de Conturi a României, a preşedintelui Autorităţii de Supraveghere  Financiară, a președintelui televiziunii şi radioului naționale;

65. După articolul 67, se introduce un articol nou, art.671, cu următoarea denumire şi următorul cuprins:

„Atribuţii în domeniul afacerilor europene” 

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul verifică respectarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii în cadrul Uniunii Europene în conformitate cu tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în condiţiile stabilite prin lege organică.

(2) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt implicate în formularea poziţiilor României în cadrul procesului decizional la nivelul Uniunii Europene.

 

(3) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alineatele (1) şi (2), Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

66. Alineatul (2) al articolului 70 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează:

a) la data întrunirii legale a Camerelor nou alese;

b) în caz de demisie;

c) în caz de pierdere a drepturilor electorale,

d) în caz de incompatibilitate;

e) la data demisiei din partidul politic sau formațiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau într-o altă formațiune politică;

g) în caz de deces.

67. Alineatul (2) al articolului 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.

68. La alineatul (3) al articolului 73, literele e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Naţional de Securitate;

69. La alineatul (3) al articolului 73, după lit.i) se introduc trei noi litere, lit.i1), i2), şi i3), cu următorul cuprins:

i1) statutul profesiilor juridice;

i2) statutul Băncii Naţionale a României;

i3) organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale;

70. Alineatul (1) al articolului 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 75.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

71. La articolul 74, după alineatul (5) se introduce un alineat nou, alin.(6), cu următorul cuprins:

(6) Proiectele legislative, indiferent de inițiator, parcurg aceeași procedură legislativă.

72. Alineatul (1) al articolului 75 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale, a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri şi a măsurilor legislative privind relaţiile externe şi afacerile europene, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), i1), i2), i3, k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.

73. Alineatul (2) al articolului 75 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 30 de zile. Pentru coduri şi proiectele de legi de complexitate deosebită, termenul este de 45 de zile. În cazul depăşirii acestor termene, se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.

74. La articolul 75, după alineatul (2) se introduc două alineate noi, alin.(21) şi (22),  cu următorul cuprins:

(21) Senatul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin  regulamentul propriu de organizare şi funcţionare:

a) preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ;

b) consilierii Curţii de Conturi;

c) preşedintele Consiliului Economic şi Social;

d) preşedintele Autorităţii Electorale Permanente;

e) reprezentanţii oricărei alte autorităţi sau instituţii publice aflate sub control parlamentar sau care, potrivit legii, prezintă Senatului rapoarte sau alte dări de seamă privind propria activitate.

 

(22) Parlamentul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare:

a) Avocatul Poporului;

b) directorul Serviciului Român de Informaţii şi directorul Serviciului de Informaţii Externe.

75. Alineatele (4) şi (5) ale articolului 75 se abrogă.

76. La articolul 75, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alin.(4), cu următorul cuprins:

(4) În cazul iniţiativelor legislative ce intră în dezbaterea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi în cazul aprobării strategiei naţionale de securitate, Parlamentul se pronunţă în termen de maximum 6 luni de la sesizare.

 

77. Alineatul (1) al articolului 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Legile organice, legile prin care este restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, în condiţiile art.53, precum şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.

78. La articolul 76, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alin.(21), cu următorul cuprins:

(21) Intervenţiile legislative asupra legilor organice nu se pot realiza prin acte normative de nivel inferior.

79. La articolul 78, se introduce un alineat nou, alin.(2), cu următorul cuprins:

(2) Accesul la varianta electronică a Monitorului Oficial este gratuit și nu poate fi îngrădit.

80. Alineatul (1) al articolului 80 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Preşedintele României este șeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

 

81. Alineatul (1) al articolului 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

82. Alineatul (1) al articolului 85 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, după audierea candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului.

83. La articolul 85, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(31), cu următorul cuprins:

(31) Preşedintele României nu poate refuza propunerea prim-ministrului de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului.

84. Alineatul (1) al articolului 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) După consultarea președinților celor două Camere și a președinților partidelor, a formațiunilor sau a alianţelor politice parlamentare, Președintele României dizolvă Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura Guvernului, în termen de 30 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin unei solicitări de învestitură.

85. La articolul 89, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins:

(11) Președintele dizolvă Parlamentul dacă o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere.

86. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Preşedintele României sau cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot pot cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional, cu excepţia celor referitoare la revizuirea Constituţiei. Iniţierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorităţii membrilor săi.

(2) Cetăţenii care iniţiază organizarea referendumului trebuie să provină din cel puţin jumătate dintre judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

(3) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30 % din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

87. La articolul 91, după alineatul (1), se introduce un alineat nou, alin.(11), cu următorul cuprins:

(11) Preşedintele reprezintă România la reuniunile Uniunii Europene având ca temă relaţiile externe ale Uniunii Europene, politica de securitate comună, modificarea sau completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

88. Denumirea şi alineatul (1) ale articolului 92 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Atribuţii în domeniul securităţii naţionale”

(1) Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Național de Securitate.

89. La articolul 92, după alineatul (4), se introduc patru alineate noi, alin.(5)-(8), cu următorul cuprins:

(5) Președintele propune Parlamentului candidații pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații și director al Serviciului de Informații Externe.

(6) Președintele numește șeful Statului Major General, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului.

(7) În maximum 6 luni de la depunerea jurământului, Președintele înaintează Parlamentului Strategia Națională de Securitate.

(8) Președintele prezintă anual Parlamentului, reunit în ședință comună, un mesaj privind starea securității naționale.

90. La articolul 95, după alineatul (3), se introduce un alineat nou, alin.(4), cu următorul cuprins:

(4) Dacă referendumul de demitere din funcţie este valid, dar propunerea de demitere nu întruneşte o majoritate de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate.

91. Alineatul (1) al articolului 102 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare aprobat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

92. La articolul 102, după alineatul (3), se introduc două alineate noi, alin.(4) şi (5), cu următorul cuprins:

(4) Guvernul asigură reprezentarea României la reuniunile Uniunii Europene, cu excepţia celor prevăzute la art.91 alin.(2).

(5) În cazurile prevăzute la art.91 alin.(2), reprezentarea se poate face doar în baza unui mandat dat de Preşedintele României.

93. Alineatul (1) al articolului 103 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianța politică participante la alegeri care au obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formațiuni politice care au participat la alegeri și care au obținut același număr de mandate, Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică participante la alegeri, care au obținut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

94. La articolul 103, după alineatul (3) se introduc trei alineate noi, alin.(4) – (6), cu următorul cuprins:

(4) În cazul în care candidatul pentru funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică participante la alegeri care au obținut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(5) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliție de formațiuni politice parlamentare care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(6) În cazul în care cel de-al treilea candidat la funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele dizolvă Parlamentul.

95. După articolul 107, se introduce un articol nou, art.1071, cu următoarea denumire şi următorul cuprins:

„Atribuţii în domeniul securităţii naţionale”

            Prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate.

96.  Alineatul (2) al articolului 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a prim-ministrului şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, prim-ministrul înaintează Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o cerere motivată de suspendare din funcţie a acestora. Suspendarea din funcţie se decide în şedinţa comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

97. Alineatul (1) al articolului 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data învestirii noului Guvern.

98. Alineatul (3) al articolului 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Ministrul a cărui revocare a fost solicitată prin intermediul unei moţiuni simple, adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului, este revocat din funcţie la propunerea prim-ministrului.

99. Alineatul (1) al articolului 113 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Prin moţiunea de cenzură semnatarii propun o persoană drept candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar aceasta va fi însărcinată de către Preşedinte cu formarea noului Guvern în cazul în care moţiunea de cenzură este adoptată.

100. Alineatul (1) al articolului 114 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Guvernul îşi poate angaja, o singură dată într-o sesiune parlamentară, răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

101. Alineatul (6) al articolului 115 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale ori privind regimul infracţiunilor, pedepselor şi al executării acestora, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

102. Alineatul (2) al articolului 117 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Organele de specialitate ale administrației publice centrale – autonome, aflate sub control parlamentar, în subordinea ministerelor sau în subordinea Parlamentului, pot fi înființate numai prin lege.

103. Denumirea articolului 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Consiliul Național de Securitate”

            104. Articolul 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Consiliul Național de Securitate organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.

(2) Consiliul Național de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

(3) Consiliul Național de Securitate prezintă anual sau oricând este solicitat rapoarte de activitate Parlamentului.

105. Denumirea secţiunii a 2-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

“SECŢIUNEA 2

Administraţia publică centrală în teritoriu”

            106. Secţiunea a 2- a devine secţiunea a 3-a:

„SECŢIUNEA 3

Administraţia publică locală” 

            107. După articolul 119 se introduce un articol nou, art.1191, cu următoarea denumire şi următorul cuprins:

Prefectul şi subprefectul

(1) Guvernul numeşte, în unităţile administrativ-teritoriale, prefecţi şi subprefecţi, în condiţiile legii.

(2) Prefectul şi subprefectul sunt reprezentanţii Guvernului pe plan local şi conduc serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.

(3) Atribuţiile prefectului şi ale subprefectului se stabilesc prin lege.

(4) Între prefecţi şi subprefecţi, pe de o parte, consiliile locale, primari, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, precum şi consiliile regionale şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului regional, judeţean sau local,  al  preşedintelui consiliului judeţean, al preşedintelui consiliului regional sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa  competentă, potrivit legii.”

            108. Alineatul (1) al articolului 120 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice. Descentralizarea serviciilor publice se realizează, cu respectarea principiului subsidiarităţii, prin asigurarea integrală a resurselor financiare necesare pentru exercitarea, în bune condiţii, a competenţelor transferate.

109. Denumirea articolului 122 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Autorităţi judeţene şi regionale”

            110. Art.122 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (1) Consiliul judeţean şi preşedintele acestuia reprezintă autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

(2) Consiliul regional şi preşedintele acestuia reprezintă autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor judeţene, în vederea realizării serviciilor publice de interes regional.

(3) Consiliul judeţean şi consiliul regional sunt alese şi funcţionează în condiţiile legii.

(4) Preşedintele consiliului judeţean şi preşedintele consiliului regional sunt aleşi şi îndeplinesc atribuţii în condiţiile legii.

111. Articolul 123 se abrogă.

112. Alineatul (4) al articolului 126 se modifică şi va avea următorul cuprins

(4) Compunerea şi organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin legea sa organică.

113. Partea introductivă şi lit.b) ale alineatului (2) al articolului 133 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 21 membri, din care:

……………………………………………………….

b) 4 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;”

114. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 133 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre judecătorii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.

115. La articolul 133, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alin.(41), cu următorul cuprins:

(41) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi din funcţie de adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, potrivit legii speciale de organizare şi funcţionare.

116. Alineatul (1) al articolului 134 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii propun Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor respectiv a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a judecătorilor, iar Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a procurorilor. Hotărârile secțiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casație și Justiție.

117. Alineatul (2) al articolului 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Statul garantează și promovează creșterea competitivității economiei românești prin:

a) libertatea activităţilor economice, protecţia concurenţei loiale, protecţia consumatorilor, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;

b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;

c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;

d) exploatarea resurselor de producție în condiții de maximă eficiență economică și cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesați ;

e) dezvoltarea economică în condițiile ocrotirii mediului înconjurător şi menţinerii  echilibrului ecologic;

f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;

g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.

            118. După art.137 se introduce un articol nou, art.1371, cu următoarea denumire şi următorul cuprins:

„Moneda națională și banca centrală

(1) Banca Națională a României este banca centrală a statului român, autoritate publică autonomă, ale cărei prerogative, administrare și funcționare se reglementează prin lege, în conformitate cu normele de drept internațional care decurg din tratatele la care România este parte.

(2) În exercitarea prerogativelor sale, Banca Naţională a României nu poate solicita sau primi instrucţiuni de la nicio autoritate sau instituţie a statului.

(3) Banca centrală are dreptul să emită însemne monetare pe teritoriul României.

(4) În conformitate cu tratatele constitutive și actele legislative ale Uniunii Europene, prin lege organică se pot reglementa:

a) transferul de prerogative ale Băncii Naționale a României la Banca Centrală Europeană

b) recunoașterea circulației și înlocuirea monedei naționale cu moneda euro.”

119. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 138 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale orașelor,  ale județelor și ale regiunilor.

(2) Guvernul elaborează anual sau multianual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le transmite instituţiilor Uniunii Europene, după informarea prealabilă a Parlamentului asupra conţinutului acestora.

120. Alineatele (4) – (6) ale articolului 140 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Senat pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Senat, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Senat, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

121. La art.146 lit.b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, din oficiu sau la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

122. Lit.l) al art.146 se abrogă.

123. Denumirea Titlului VI se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Apartenenţa României la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord”

            124. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 148 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Ratificarea tratatelor prin care sunt modificate sau completate tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și tratatele prin care este modificat sau completat Tratatul Atlanticului de Nord, se face printr-o lege adoptată în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu votul a două treimi din numărul deputaților și senatorilor.

(2) România asigură respectarea, în cadrul ordinii juridice naționale, a dreptului Uniunii Europene, conform obligațiilor asumate prin actul de aderare și prin celelalte tratate semnate în cadrul Uniunii.

125. Articolul 149 se abrogă.

            126. Articolul 153 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Prezenta Constituţie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum.

127. Alineatul (2) al articolului 154 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Consiliul Legislativ, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii de revizuire a Constituţiei, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.

128. Alineatele (4) – (6) ale art.155 se abrogă.

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata