Claudia-Ana Costea a demisionat din funcția de Ministru al Muncii după scandalul pe legea salarizării

loading...

Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ana Costea, și-a dat joi, demisia, după scandalul iscat în jurul ordonanței de urgență privind legea salarizăii bugetarilor. Premierul Dacian Cioloș a acceptat demisia ministrului.

ana costeaDupă doar cinci luni de stat la cârma Ministerului Muncii, Ana Costea pleacă cu scandal, prin demisie din funcție.

Pe 18 aprilie 2016 se împlinesc cinci luni de când Ana Claudia Costea a preluat portofoliul de ministru al Muncii.

În perioada 17 noiembrie 2015- 31 martie 2016 Ministerul Muncii a continuat implementarea și a finalizat un număr de 8 proiecte finanțate prin POSDRU 2007- 2013. E vorba de programe care facilitează și stimulează incluziunea socio – profesională a persoanelor expuse riscului de marginalizare socială, iar indicatorii acestor programe au fost atinși în proporție de 95%. Ministerul Muncii se numără printre puținele ministere care au realizat aceste cifre. Un al nouălea program e în implementare până pe 30 aprilie 2017, iar în martie s-a semnat contractul de finanțare al unui alt program, finanțare asigurată prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014- 2020. Anul acesta Ministerul Muncii a îndeplinit toate condiționalități ex-ante pe domeniul de competență. Prin îndeplinirea acestor condiționalități fiecare stat din Uniunea Europeană garantează existența condițiilor prealabile necesare pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene structurale și de investiții. O condiționalitate tematică îndeplinită de ANOFM și Ministerul Muncii se referă la politicile active în domeniul forței de muncă, concepute și aplicate prin prisma orientărilor pe piața forței de muncă. Aici a fost vorba atât de o strategie pentru serviciile de ocupare și măsurile active, cât și de implementarea la nivel național a unui sistem de colectare și analiză a datelor privind piața forței de muncă. O altă condiționalitate se referă la începerea modernizării și reformei instituțiilor pieței de muncă. În sfârșit o a treia condiționalitate are legătură cu promovarea forței de muncă pentru tineri, prin interoperativitatea unor baze de date a mai multor instituții, inclusiv prin executarea garanției pentru tineret. Cu alte cuvinte s-au îndeplinit condițiile necesare pentru absorbția fondurilor europene la acest minister pe acele axe de acțiune. Pe plan legislativ, trebuie menționată promulgarea de către președinte a unei legi în domeniul adopției care simplifică mult procedurile pentru viitorii părinți și scurtează multe dintre termenele prevăzute de vechea lege. De asemenea, Ministerul Muncii a elaborat proiectul de lege privind Venitul Minim de Incluziune, proiect care a fost aprobat în Guvern și înaintat Parlamentului. În aceeaşi situație se află și proiectul de lege care separă clar activitatea inspectorilor de muncă de cea a inspectorilor sociali. După multe întâlniri la începutul anului, la Ministerul Muncii s-au finalizat cu succes consultările sindicate – patronate pe tema salariului minim. Salariul minim brut în plată a fost stabilit la 1250 lei, măsura fiind aplicată de la 1 mai 2016”, se arată în comunicatul de presă al Ministerului Muncii.

În privința legii salarizării bugetarilor, Ministerul face următoarele precizări: În decembrie 2015, obiectivul “Elaborarea unei legi a salarizării unitare” a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul “Programe și strategii”. Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizării a fost octombrie 2016. Pe 13 ianuarie 2016 însă, s-a aprobat în cadrul Guvernului un memorandum cu tema „Procedura și Calendarul consultărilor pe legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”. Termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016. Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justiției și confederațiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcină elaborarea unei legi a salarizării care trebuia să elimine discrepanțele de salarizare atât din interiorul instituțiilor, cât și între instituții. În elaborarea acestei legi, care trebuia implementată în patru ani, s-a ținut seama de principiul conform căruia nici un salariu nu trebuie să scadă, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim trebuie să fie de 1/15. Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc în unele zile și patru întâlniri pe această temă, în alte zile ministrul Muncii și specialiștii din minister au lucrat până la 5 dimineața. Pe 10 februarie Ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani. Nu a fost acceptată această variantă, iar condițiile inițiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu. În total Ministerul Muncii a elaborat cel puțin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcție de cifrele avansate de Ministerul de Finanțe. În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncționalităților dintre instituții, cât și din cadrul instituțiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanțe de urgență care trebuia să ușureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării. S-a spus că această ordonanță a fost elaborată de Ministerul de Finanțe și de Ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amănunte. Ministerul de Finanțe a comunicat Ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanțe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanță poate să elimine parțial doar disfuncționalitățile din cadrul unor instituții, nu dintre instituții. Ordonanța prevedea creșteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus că raportul dintre salariul minim și cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanța prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidență de ministrul Muncii cât și de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Național Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanțe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să își asume în fața partenerilor sociali renunțarea la acest proiect de act legislativ.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că nu înțelege de ce ministrul Ana-Claudia Costea a amenințat cu demisia pentru retragerea ordonanței, în condițiile în care știa de luni că ordonanța nu va intra în ședința de guvern de miercuri. Ministrul Muncii își asumă problema de comunicare, dar precizează totuși că nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalți trei miniștri prezenți marți la întâlnirea Consiliului Național Tripartit, probabil, nu au știut acest lucru, pentru că nimeni nu a menționat nimic în cadrul ședinței.

Ministerul mai face și o precizare: O știre, care cita surse guvernamentale anonime, susținea că ministrul Muncii Ana Costea vrea să cheltuiască 12 milioane de euro pe benzină și 3 milioane euro pe ceasuri, șepci și stick-uri de memorie într-un proiect pentru tinerii fără educație și serviciu. Gestionarea proastă a acestui proiect ar fi reprezentat un motiv de remaniere și s-a afirmat că numai prin intervenția Guvernului s-a blocat acest proiect. Programul NEETs avea drept obiectiv continuarea proiectului „Garanția pentru tineri”, iar fișa proiectului a fost redactată la începutul anului 2015. Prin acest proiect, redactat pe mandatul doamnei Rovana Plumb, se intenționa organizarea unor caravane prin care tinerii din grupul țintă să fie identificați și luați în evidența Serviciilor Publice de Ocupare. Fișa acestui proiect nu a fost promovată de ministrul Ana Costea. Până acum nu a fost depus un astfel de proiect din care să rezulte intenția de achiziție a acestor obiecte. În acest moment nici măcar nu a fost elaborat Ghidul solicitantului pentru această linie de finanțare. Mai mult, nu Guvernul este cel care „aprobă” sau verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate. În final, ministrul Muncii a obținut, cu prețul depunerii mandatului, renunțarea la asumarea de către guvern a proiectului de ordonanță de urgență privind salarizarea. În aceste condiții doamna Ana Claudia Costea își exprimă speranța că depunerea mandatului de Ministru al Muncii va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unui legislații nediscriminatorii și corecte în domeniul salarizării.

Dacian Cioloș a anunțat că acceptă demisia Anei Costea: Am acceptat astăzi demisia doamnei ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost înaintată în cursul acestei zile. În perioada imediat următoare voi înainta domnului președinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Demisia ministrului Muncii, Ana Costea, nu face altceva decât să amâne rezolvarea dezechilibrelor din sistemul de salarizare, susține vicepreședintele PSD Rovana Plumb.

“Guvernul PSD a lăsat în noiembrie 2015 un proiect de lege a salarizării bugetarilor discutat cu sindicatele și societatea civilă și datorită creșterii economice existau și resursele financiare necesare aplicării acestuia. În mod inexplicabil, acest proiect a fost ignorat și nu a existat o dezbatere transparentă pe marginea OUG. Demisia ministrului nu rezolvă însă problema de fond și nu face altceva decât să amâne rezolvarea dezechilibrelor din sistemul de salarizare. Aștept din partea Guvernului o abordare serioasă și rapidă pentru eliminarea acestor discrepanțe prin consultarea sindicatelor și a tuturor partidelor”, afirmă Plumb, fost ministru al Muncii, potrivit unui comunicat transmis joi AGERPRES.

Copreședintele PNL Alina Gorghiu a calificat joi drept un gest “foarte sănătos” demisia ministrului Muncii, Ana Costea.

Este un gest foarte sănătos. Am criticat poziționarea ministrului Muncii încă de alaltăieri, pentru că mie nu mi se pare firesc ca, la presiunea sindicatelor, să te transformi într-un sindicalist, în loc să-ți discuți toate poziționările Guvernului așa cum era firesc cu partenerii sociali, cu calm, cu liniște, cu soluții. Eu cred că demisia survine din cauza faptului că a pus un întreg Guvern într-o postură care arată stângăcie, lipsă de autoritate a prim-ministrului și care arată lipsă de soluții la nivel guvernamental. Foarte bine că a făcut-o“, a comentat Gorghiu.

Vasile Blaga a susținut că ministrul Muncii trebuia să demisioneze deoarece a reușit să nemulțumească pe toată lumea.

“Spuneam de ieri că ar trebui să demisioneze. Erau poziții foarte diferite ale domniei sale față de cea a purtătorului de cuvânt al Guvernului, care spunea lucruri normale, că un drept câștigat este un drept câștigat și că nu poți să vii și să tai din drepturile salariale ale unor categorii sociale. (…) A reușit să nemulțumească pe toată lumea“, a afirmat Vasile Blaga.

Demisia Anei Claudia Costea din funcția de ministru al Muncii, înaintată joi premierului, urmează să devină efectivă luni, 18 aprilie 2016.

1229 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*