Breaking news

Andreea Marin la O dată-n viaţă: O mamă nu este niciodată singură!

loading...
0 6

Surprizele plăcute au dat tonul bunei-dispoziţii de vineri seară (29 martie), în platoul emisiunii „O dată-n viaţă” de la TVR1. Invitaţii Iulianei Tudor au fost Andreea Marin şi Sofia Vicoveanca (Moldova), Elena Cârstea Muttart şi Nicolae Furdui Iancu (Ardeal) şi Dan Helciug şi Gelu Voicu (Teleorman).

andreea marin la tvrSeara a debutat cu întâlnirea emoţionantă din culise dintre Elena Cârstea Muttart şi Titus Munteanu, producătorul emisiunii şi cel care a lansat-o, atunci când artista avea 16 ani. Despărţirea serii… a fost dintre Dan Helciug şi bocancii săi, pe care i-a abandonat pentru opinci. Andreea Marin a deschis în forţă prezenţa ei în emisiune, spunând că lucrul pe care şi l-ar dori cel mai mult de la viitor ar fi… „încă un copil”.

Iuliana Tudor i-a pregătit o surpiză de proportii Andreei Marin: „Şcoala Taţilor”, ca un răspuns al demersului derulat de ea în ultima perioadă. Astfel, Marcel Pavel, Alin Pascal, Dan Helciug, Gelu Voicu şi Ionuţ Ungureanu au stat în bănci de şcoală, de unde au făcut schimb de experienţă cu „profesoara” Andreea Marin. Suprizele pentru ea nu s-au oprit aici – momentul de suflet a fost în spatele camerelor de filmat, unde Andreea Marin s-a întâlnit cu bună parte din echipa care, odinioară, lucra alături de ea la „Surprize Surprize”.

Probele de cântec şi dans popular nu le-au pus probleme invitaţilor Iulianei Tudor. La finalul emisiunii, publicul a desemnat-o câştigătoare pe Andreea Marin, care a jucat cu foc şi, spre surprinderea tuturor, a chiuit aşa cum se obişnuieşte la petrecerile moldoveneşti.

Ca în fiecare emisiune, probele practice au fost cele mai savuroase: Dan Helciug a avut de înşirat mărgele şi – cu sângăcie – a reuşit, Elena Cârstea a trebuit să umple o pernă de puf – şi a umplut atât perna cât şi tot platoul -, iar Andreea Marin a avut de tăiat lemne, de fixat uluci într-un gard pe care, apoi să-l vopsească.

Emisiunea s-a încheiat şi cu donaţii personale, din partea Andreei Marin  – ajutor pentru cele trei cazuri şi din partea Elenei Cârstea – sprijin pentru cazul pe care l-a reprezentat în emisiune.

La finalul emisiunii, Elena Cârstea a declarat: a fost excepţional. M-am simţit minunat, am făcut un lucru pe care nu l-a făcut niciodată. Sunt plină de fulgi, de la proba practică, deci se poate spune că m-au dansat de mi-au mers fulgii. A fost foarte frumos! Iar revenirea alături de o producţie a lui Titus Munteanu a fost emoţionantă. Îl consider familia mea. Am rămas în ţară pentru emisiunea aceasta.

Dan Helciug: La o dată-n viaţă e din ce în ce mai bine. M-am întâlnit cu Elena Cârstea pe care nu am mai văzut-o de câţiva ani. Avem poveşti speciale care ne leagă, din copilărie. De aceea, atunci când a trebuit să invit doamnele la dans, am ales-o pe ea. Dar trebuie să mai fie o emisiune, să o invit la dans şi pe Andreea Marin pentru că în emisiunea aceasta a dansat cu Gelu Voicu. Deci gelu Voicu mi-a furat Zâna! În rest, aş spune că nu mai vin la o dată-n viaţă pentru că, mereu, mă pun să dansez. La orice mă pricep, numai la dans popular nu. Dacă mă primesc să fac altceva, vin cu drag, chiar dacă mă pun să fac balet. Dar asta cu dansul popular… nu-mi iese deloc.

Andreea Marin: O dată-n viaţă” este o foarte bună reţetă de televiziune

Iuliana: Cum a fost revenirea la TVR după atâta vreme? Astă-seară a părut că platoul a fost al tău!…
Andreea Marin:
Pentru că m-am simţit ca acasă. Nu uiţi unde ai crescut. Pe de altă parte, a fost o petrecere „pi cinsti”, ca să zic aşa. A fost excelent! M-am distrat alături de oameni buni, oameni talentaţi, cărora le port respect. Am avut alături oameni frumoşi şi se vede că emisiunea este realizată cu tot sufletul. Ca la „Surprize Surprize”, odinioară…

Iuliana: Ţi-e dor de sâmbetele Surprizelor?
Andreea Marin:
Nu obişnuiesc să privesc spre trecut. Sigur că noi, ca echipă, am făcut o treabă bună la „Surprize Surprize” şi sunt mândră de asta. Pe de altă parte însă, privesc spre viitor şi spre alte proiecte. Nu sunt genul de om nostalgic. Privesc în urmă cu mândrie, nu cu nostalgie.

Iuliana: Eşti un om de televiziune care a influenţat, fără doar şi poate, tot ce se întâmplă în peisajul mediatic. Ce ai schimba tu la acest format, dacă ai fi responsabilă de realizarea lui?
Andreea Marin:
Nu l-aş schimba. Mi se pare o treabă foarte bună. „O dată-n viaţă” este o foarte bună reţetă de televiziune. Bravo realizatorilor!

Iuliana: Cel mai frumos moment din emisiune, pentru tine?

Andreea Marin: Fiecare moment pe care l-am făcut alături de doamna Sofia Vicoveanca, faţă de care am un respect extraordinar şi sunt onorată că a acceptat să fim o echipă. Sunt onorată. Visez asta de o viaţă. Sincer!

Iuliana: Şi cel mai dificil?
Andreea Marin:
Cântecul „Trandafir de la Moldova” – pentru că are o parte în care trebuie să urci puţin cu vocea, iar glasul meu este mai baritonal. În astfel de momente emoţiile îşi spun cuvântul – şi nu e nici meseria ta – dar a fost bine. A fost, până la urmă, distracţie. Nu era nevoie să facem performanţă, ci să ne dăm silinţa pentru ca oamenii pe care ne-am propus să-i ajutăm să aibă sprijin din partea publicului. Şi aşa s-a şi întâmplat.

Iuliana: Eşti frumoasă oricum te-ai îmbrăca – şi dacă îţi pui basma pe cap, şi dacă te „ascunzi” în costum popular. În carieră, frumuseţea ta te-a ajutat sau a fost, uneori, şi o piedică?
Andreea Marin:
Mulţumesc. Eu nu sunt frumoasă, sunt drăguţă. E o diferenţă, e o dulceaţă pe care noi, moldovencele, o avem. Asta da, m-a ajutat. Dulceaţa chipului împreună cu munca făcută cu dăruire înseamnă o bună reţetă pentru cei de acasă. Îşi doresc oameni calzi, oameni pe care-i simt sinceri cu ceea ce fac. Chiar dacă există ecranul între noi, omul de acasă te simte foarte bine – nu poţi minţi pe termen lung. Dacă ai un chip plăcut – nu frumos, repet, plăcut – e un ajutor, sigur.

Iuliana: Ce face Andreea Marin de aici înainte? Te-ai gândit la un nou proiect de televiziune?
Andreea Marin:
Nu sunt înnebunită să mă întorc la tv. Deocamdată fac turul ţării – o mie de oameni în sală, în fiecare seară… E o nebunie, în adevăratul sens al cuvântului – un spectacol, chiar dacă se întâmplă fără camere de luat vederi. Schimbă vieţile oamenilor, în bine! Asta îmi doresc, asta e menirea mea. Într-un fel sau altul, asta trebuie să fac. Cu sau fără televizor.

Iuliana: Ai putea să trăieşti în anonimat?
Andreea Marin:
Singur că da. Nu m-am născut în faţa camerelor şi nici nu voi muri aşa. Dimportivă! Îmi propun încet-încet să câştig în discreţie. În tot ce am făcut… uşor-uşor e mult mai multă discreţie astăzi decât era odinioară în viaţa mea. Chiar dacă ochii unor oameni care nu prea au ce face sunt, uneori, aţintiţi asupra mea. Dar oamenii ăştia nu ştiu mai nimic din ceea ce sunt eu. Tot ce caută ei sunt aparenţele!

Iuliana: Şi astă-seară ai schimbat destine. În tot ceea ce faci pare că se întâmplă aşa…
Andreea Marin:
Dar nu m-aş sui pe un piedestal pentru asta.

Iuliana: Nu este, la sfârşitul zilei, o povară gândul că de tine depind lucruri atât de importante?
Andreea Marin:
Nu. Am o responsabilitate. E parte din viaţa mea. Deja fac asta de 20 şi ceva de ani. Deja e ceea ce sunt. Nu văd asta ca pe o povară, dar o văd ca pe o responsabilitate. Nu pot să promit ceea ce ştiu că nu voi fi în stare să fac, nu pot să mint – pentru că asta înseamnă speranţe deşarte pentru oameni care aşteaptă cu adevărat un sprijin. Prefer să spun nu atunci când ştiu că nu există soluţie. Mă rog… sunt dintr-o altă generaţie în care ceea ce spui trebuie să fie şi ceea ce faci.

Iuliana: Pe tine te ajută cineva? Nu cumva, de fapt, în esenţă, eşti un om foarte singur?
Andreea Marin: O mamă nu e niciodată singură! Dacă eşti mamă, nu eşti singură. Nu există definiţie a singurătăţii atunci când eşti mamă. În al doilea rând, sunt atâţia oameni care mă aşteaptă, într-un fel sau altul, în vieţile lor… Cum aş putea spune că sunt singură?! Familia mea, de fapt, e mult mai numeroasă decât a altor oameni care au un alt destin…

Iuliana: Sunt oameni pe care tu îi ajuţi…
Andreea Marin:
Sau sunt oameni care mă ajută. Eu am atâta de învăţat din experienţele acestor oameni. Mie mi-e mai uşor pentru că văd destine dramatice uneori şi înţeleg că viaţa mea e mult mai puţin împovărată decât a altora. Şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta. Sunt lecţii pe care le învăţ în fiecare zi pentru că vieţile acestor oameni se intersectează cu viaţa mea.

Iuliana Tudor: A fost cu adevărat o petrecere  în platoul emisiunii. Niciunul dintre noi nu şi-a dat seama când a zburat timpul. Îi mulţumesc Elenei Cârstea pentru că şi-a amânat plecarea pentru a putea veni la emisune, îi mulţumesc şi lui Dan Helciug pentru că încearcă, de la ediţie la ediţie, să danseze mai bine. Dar mulţumirile mele se îndreaptă mai cu seamă către Andreea Marin, care a venit la „O dată-n viaţă” între două evenimente pe care le are în locuri diferite din ţară.  A făcut un efort pentru emisiunea noastră, un proiect în care foarte puţini se aşteptau să o vadă. Pentru mine, fiecare moment al acestei emisiuni a avut magia sa, de care, acucm, uitându-mă la reluare, sunt tare mândră.

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata