Agerpres demarează campania ”Străin, Iubesc România”

loading...

Agenția Națională de Presă AGERPRES a demarat de la 1 octombrie, proiectul editorial “STRĂIN, IUBESC ROMÂNIA”, în cadrul căruia vor fi difuzate reportaje despre oameni din diferite colțuri ale lumii pentru care România a devenit deja Acasă.

agerpres - campaniePrimul reportaj al campaniei ”Străin, Iubesc România”, îl prezintă pe medicul Raed Arafat, sirianul școlit în România care a înființat SMURD-ul. Un sistem inovator de intervenții în situații de urgență, dat astăzi ca exemplu în alte țări și utilizat ca studiu de caz de către Organizația Mondială a Sănătății.

Raed Arafat s-a născut pe 24 mai 1964 în Damasc, capitala Siriei, dar a copilărit în orașul Nablus, din nordul Cisiordaniei. Acolo, împreună cu alți colegi de clasă, a înființat o echipă de prim ajutor, un prim semn al viitoarei sale pasiuni pentru medicina de urgență. În anul 1981, la doar 16 ani, a emigrat în România pentru a studia medicina. După un an pregătitor petrecut la Pitești, a urmat Facultatea de medicină, la Cluj-Napoca.

“La Cluj pot spune că am petrecut vremuri foarte frumoase și o perioadă de studenție foarte frumoasă. Știam foarte puțin despre România când am ajuns aici. Știam că este o țară comunistă și că vreau să studiez medicina, iar aici se poate face foarte bine pregătire în acest domeniu. Pot să spun că primul an a fost foarte dificil, adică era exact anul în care au început măsurile de economie, cu tăiatul curentului la ora 10,00 seara și fără apă după o anumită oră, așa că nu pot să spun că a fost foarte ușor pentru mine, dar, vrând să fac medicina, am mers mai departe. Când am mers la Cluj-Napoca, după anul pregătitor din Pitești, pot să spun că pentru mine noul oraș a fost total altceva. Măsurile nu erau atât de dure, cum erau la Pitești“, a spus Raed Arafat pentru Agerpres.

Dacă ar fi să credem în destin, putem spune că soarta este cea care a ales ca Raed Arafat să rămână în România. Mai întâi, absolvirea facultății s-a petrecut chiar în 1989, în momentul căderii regimului comunist, iar mai apoi viza pentru studii postuniversitare în Franța a întârziat din cauza acelorași evenimente din 1989, motiv pentru care tânărul doctor a ratat șansa de a pleca în Hexagon, rămânând astfel la Târgu Mureș, unde a sădit sămânța actualului SMURD.

Au fost niște conjuncturi. Unu — faptul că s-a schimbat regimul, pentru că eu altfel nu aș fi rămas, doi — faptul că am vrut să fac un anumit lucru și acesta este medicină de urgență și am avut două locuri în două universități din Franța și nu am reușit să obțin viză în perioada în care erau și schimbările din România și era mai greu să obții viză pentru pașaportul iordanian pe care îl aveam, motiv pentru care am pierdut locurile. Atunci am ales să rămân să fac rezidențiatul în România, pe terapie intensivă. Dacă nu am reușit să mă duc să fac ce îmi place afară am zis: hai să încerc să fac ceva, să schimbăm ceva aici. Mai apoi mi-a fost imposibil să mă mai gândesc să plec, pentru că odată început un astfel de proiect, care vezi cum crește zi de zi, lună de lună și an de an, nu poți să îl părăsești și să pleci. Pot să spun că pasiunea pentru acest domeniu și faptul că am putut împreună cu mulți colegi, cu o echipă foarte mare, să schimbăm ceva a fost pentru mine un determinant major ca să rămân în România“, spune medicul, care deține, în prezent, funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

În opinia sa, SMURD a însemnat pentru România un salt major în calitatea sistemului de urgență, ce a demonstrat că se poate face performanță și în sistemul public.

Nu a fost de la început ideea de a implementa SMURD, ci a fost ideea de a schimba ceva în sistemul de urgență. Încet-încet, mecanismul cel mai potrivit a început să apară, alături de soluțiile și combinația cu pompierii, pentru a face un sistem integrat și dispecerate integrate. Acestea toate au venit construind sistemul la Târgu Mureș, după care copiat și în alte județe, cum ar fi Bihor, Sibiu sau Cluj, care inițial refuzase, dar apoi l-a luat înapoi. Pentru România SMURD a însemnat un salt major în calitatea sistemului de urgență, ce a atras după el, ca și concept, și alte componente ale sistemului de urgență. Din punct de vedere calitativ, a demonstrat că se poate și în sistemul public să ai ceva performant. Exact invers față de ideea pe care multă lume o are: că dacă este ceva al statului înseamnă că este prost și nu merge. SMURD, de când a pornit ca un echipaj voluntar, a avut tot timpul tentativa, a fost să fie în sânul sectorului public, a fost preluat de grupul de pompieri militari din Mureș, ce l-a adoptat ca și concept, iar din 1991 am început să îl dezvoltăm împreună și în colaborare cu cei din sistemul de sănătate. SMURD a început să demonstreze că statul este în stare să facă ceva, dacă cei care construiesc acel ceva vor să îl facă fără anumite interese personale, de fapt pentru interesul public și cel comun. În secunda în care pui interesul public în față și construiești, cei care lucrează în domeniu sunt interesați ca aceste lucru să reușească și statul poate să facă ceva frumos, iar SMURD este unul dintre aceste exemple“, crede Raed Arafat.

Implementarea unui nou sistem de intervenție în situații de urgență s-a lovit însă de numeroase piedici de-a lungul timpului, începând cu reticența populației și continuând cu aspecte legislative, toate rezolvate însă în primul rând prin determinarea și perseverența celui care a pus bazele SMURD în România.

Acesta crede că succesul SMURD a fost determinat în primul rând de sprijinul constant din partea guvernanților, indiferent de culoarea lor politică.

De fapt, pentru medicul de cetățenie română și origine siriană, România este țara care l-a adoptat fără rezerve, țara în care simte că este acasă și pe care o iubește așa cum este, cu bune și cu rele.

România este țara mea, unde stau, unde sunt acasă, unde mă simt foarte bine și unde fac tot posibilul, cu cât pot eu, să contribui să fie bine și pentru alții. Este țara pe care am ales-o și aici este diferența: una este țara în care te naști — pe aceea nu o alegi și trăiești în ea ca și copil și rămâne și aceasta țara ta, niciodată nu poți să negi originile și să negi de unde vii, dar în același timp mai este și țara adoptivă, pe care ai ales-o. Pentru mine, România este țara mea, pe care am ales-o și atunci am ales-o cu bune, cu rele, cu tot și am acceptat să spun că România este țara mea. Iubesc România pentru că merită!“, concluzionează Raed Arafat.

Eforturile de a implementa SMURD la nivel național i-au arătat lui Arafat că “în România totuși se poate și există oameni cu care poți lucra și poți face” și că se poate explica și celor de peste hotare că în țara noastră sunt multe aspecte pozitive.

raed arafat

648 0
loading...
No Comment

Lasă un comentariu

*

*