Breaking news

În an centenar, TVR difuzează spectacolul “Curcanii” de Grigore Ventura

loading...

Peneş Curcanul, eroul poemului cu acelaşi nume – scris de Vasile Alecsandri, a fost sergent în Regimentul 13 Dorobanți şi unul dintre eroii Războiului de Independenţă din 1877. Porecla ”Peneş Curcanul” vine de la penele pe care dorobanţii le purtau înfipte în căciuli. Pe numele său adevărat Constantin Ţurcanu, Peneş este înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Vaslui.

Constantin Ţurcanu a fost veteranul a patru campanii  purtate de armata română: Războiul de Independenţă 1877 – 1878, al doilea război balcanic 1913, Primul Război Mondial 1916 – 1918 şi campania din Ungaria 1919.

După căderea redutei de la Plevna, răniţii din Regimentul 13, printre care şi Constantin Ţurcanu, au fost aduşi peste Dunăre, într-un spital de campanie improvizat la Turnu Măgurele. Aici avea Peneş să-l înâlnească pe Vasile Alecsandri, care era nu era doar o mare personalitate literară, ci şi om politic ce a trăit şi a participat la toate marile evenimente în urma cărora a luat fiinţă România modernă. Întâlnirea aceasta este cea din care a apărut ”Peneş Curcanul”

Curcanii

de Grigore Ventura

Adaptare de Virgil Brădăţeanu si Anca Ovanez- Doroşenco

În distribuţie: Dina Cocea, Valeria Seciu, Carmen Galin, Jorj Voicu, Traian Stănescu, Dan Nuţu, Vasile Niţulescu, Sebastian Papaiani, Mihai Mereuţă, Jean Lorin Florescu, Dumitru Onofrei, Ileana Popovici şi Adrian Pintea.

Decoruri: Vasile Rotaru si Ion Olaru

Costume: Dumitru Georgescu

Muzica: Ştefan Zorzor

Regia: Anca Ovanez-Doroşenco.

“Curcanii” aduce un omagiu ostaşilor români din Războiul de Independenţă, care au dus greul, cei care au cucerit redute, au repurtat victorii si le-au plătit cu viaţa. Eroii sunt ostaşii, până mai ieri ţărani: Ţarălungă, Şerban, căpitanul Coroiu, căpitanul Lupu.

Autorul Grigore Ventura, martor al evenimentelor, surprinde faptele din diferite unghiuri: al soldaţilor, al ofiţerilor şi al femeilor care s-au dedicat îngrijirii răniţilor, al negustorilor sau al reporterilor străini.

Grigore Ventura, critic dramatic reputat, muzician si dramaturg, a scris prologul si primele două acte ale dramei naţionale chiar pe front. La o masă de lucru improvizată în cortul căpitanilor de artilerie  Gramaticeanu si Tomescu, reporterul de război Ventura a reuşit ca, printre relatările destinate gazetelor, să conceapă o amplă lucrare dramatică.

Ecranizarea  pe care v-o prezentăm  este realizată în anul 1977 şi reprezintă  debutul în Teatrul Naţional de Televiziune al regizoarei Anca Ovanez-Doroşenco.

Portret IN MEMORIAM Sebastian Papaiani

Sebastian Papaiani s-a născut la Piteşti în 25 august 1936. A absolvit Institutul de Artă Teatrală si Cinematografică, promoţia 1960, iar în 1963 debutează în comedia regizorului Geo Saizescu “Un surâs în plină vară”, unde alături de tânăra şi frumoasa actriţă Florina Luican, se face remarcat atât de critici cât şi de public. Filmează an de an, atât în drame cât şi în comedii şi rămâne în memoria publicului pentru rolurile  Plutonier Căpşună din seria “B.D”, Alecu din “Astă seară dansăm în familie”, Păcală, Pompei din “Toamna bobocilor” sau Ieremia din “Toate pânzele sus”.

A fost căsătorit cu actriţa Eugenia Giurgiu Papaiani. Au un fiu, Sebastian.

Sebastian Papaiani a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național București”. A murit pe 27.09.2016 la Bucureşti.

În acest portret au vorbit despre Papaiani: Rodica Mandache, Florin Zamfirescu, Crina Mureșan, Petrică Nicolae.

Postprocesare sunet: Cornel Ciuleanu, Montajul: Constantin Marciuc, Imagine: Marian Oprea, Cristian Glodeală, Producător: Cătălin Mireuță, Realizator: Daniela Ciolan

Antoniu şi Cleopatra de W. Shakespeare, IN MEMORIAM Anton Tauf

Traducerea: Tudor Vianu

Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj (Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 1988)

În distribuţie: Gina Patrichi, Anton Tauf, Radu Amzulescu, Octavian Lăluţ, Ion Tudorică, Gelu Bogdan Ivaşcu, Marius Olteanu, Marius Bodochi, Cătălin Nemeş, Eugen Nagy, Victor Nicolae, Petre Băcioiu, Viorica Mischilea, Melania Ursu, Maria Munteanu, Miriam Cuibuş, Ileana Negru, Ion Marian, Vasile Moldovan, Adelin Marincaş, Ovidiu Jurgea.

Redactor: Lucia Hossu Longin

Costume: Nadia Scriba

Decoruri: Mihai Mădescu

Regia TV: Dan Necşulea

Regia artistiă: Mihai Măniuţiu

Regizorul, actorul şi profesorul Anton Tauf  s-a născut la Baia Mare, în data de 18 aprilie 1946, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale“ Bucureşti, promoţia 1968, clasa prof. Beate Fredanov şi Octavian Cotescu.

A lucrat cu mari regizori ai vremii, începând cu Vlad Mugur, care l-a adus în orașul de pe Someș, imediat după absolvirea facultății și în al cărui Hamlet testamentar a făcut un formidabil Polonius. Colaborările lui continuă cu György Harag, Aureliu Manea, Mircea Marin, Alexa Visarion, Alexandru Tatos, Alexandru Dabija, Mona Chirilă, Anca Bradu, Tudor Lucanu. Dar cel mai îndelungat și plin de succes drum împreună a fost acela cu regizorul Mihai Măniuțiu sub direcția căruia au luat naștere roluri memorabile: Macbeth din Macbeth de Shakespeare, Segismundo din Viața e vis de Calderón de la Barca, El din Cerul înstelat deasupra noastră de Ecaterina Oproiu, Chirică din Omul cu mârțoaga de George Ciprian, Petruchio din Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare, Domnul Jourdain din Burghezul gentilom de Molière, Profesorul din Lecția de Eugène Ionesco, Popa din Tulburarea apelor de Lucian Blaga.

A fost a angajat al Teatrului Naţional Cluj-Napoca din anul 1968, iar perioada 1992-1993 a fost director al acestei instituții. Între anii 1995 și 2002 a ocupat funcția de director al Teatrului Dramatic Baia Mare, după care a revenit la Teatrul Național Cluj-Napoca, în calitate de actor și regizor.

Partitura din Antoniu și Cleopatra de Shakespeare a fost unanim apreciată de critică, Victor Parhon scriind la acea dată: „E încă un merit al lui Mihai Măniuțiu, acela de a ni-l revela pe Anton Tauf ca pe unul dintre cei mai înzestrați și mai importanți actori ai generației sale, capabil să susțină cu strălucire și forță roluri de o mare complexitate și anvergură, precum acest Antoniu, reprezentând o culme a creațiilor sale actoricești realizate la Naționalul clujean“. Mihai Măniuțiu îl considera: „un romantic trecut prin cea mai înaltă școală shakespeariană, (…) stăpânită de pasiunea și obsesia lucidității. Tensiunea privirii lui trădeazã o gândire mobilă și gravă, refractară banalului. Temperament de luptător, cu candori juvenile și suflu ce reclamă întinderi vaste, accidentate, Anton Tauf iubește scena așa cum nu poate fi iubită decât primejdia și tot ceea ce, periclitându-te, te obligă să trăiești mai intens, mai amețitor: demonul lui e atât de puternic, încât are neapărat nevoie de răceala și temperanța gândului clar. Trăsăturile lui, parcă somnolente, ascunse sub fardul însingurării, dar bulversante atunci când e mistuit de rol, nu se lasă descifrate decât de cei care știu să privească cu o anumită intensitate. Chipul lui Anton Tauf e chipul însuși al Maturității“.

La gala UNITER din acest an a fost recompensat cu premiul pentru întreaga activitate.

Program de difuzare:

TVR 3: duminică, 25 noiembrie – “Curcanii” (ora 20:00), Portret IN MEMORIAM Sebastian Papaiani (ora 21:19) , “Antoniu şi Cleopatra” (ora 22:00)

TVR Moldova: sâmbătă, 24 noiembrie – “Curcanii” (ora 12:00), Portret IN MEMORIAM Sebastian Papaiani (ora 13:18)

TVRi : vineri, 23 noiembrie – “Curcanii” (ora 23:00), Portret IN MEMORIAM Sebastian Papaiani (00.20).

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata