Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România avertizează că începând cu ora 14:00 există posibilitatea închiderii drumurilor naţionale din următoarele judeţe: Mehedinţi, Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Constanţa, Argeş, Dâmboviţa, Ilfov, Prahova, Gorj şi Vâlcea.

Măsura vine ca urmare a faptului că, aşa cum a informat Administraţia Naţională de Meteorologie în avertizarea meteorologică Cod portocaliu din 5 februarie, viscolul se va extinde spre Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, atingând intensitatea maximă în perioada 6 februarie ora 14:00 – 7 februarie ora 18:00.

Potrivit ordinului comun al Ministerului Administraţiei şi Internelor – Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, ”în cazul intrării în vigoare a avertizării de cod portocaliu sau cod roşu de viscol, ninsori abundente şi/sau polei generalizat, se va dispune închiderea imediată a circulaţiei”.

Potrivit ordinului miniştrilor, “imediat după închiderea unui sector de drum, Politia rutieră însoţită de catre un echipaj de deszăpezire al CNADNR va inspecta întregul tronson de drum închis circulaţiei publice în vederea identificării eventualelor persoane şi autovehicule rămase blocate”.

Închiderea acestor drumuri are drept scop asigurarea siguranţei oamenilor. Astfel, utilajele de deszăpezire vor putea interveni pentru redeschiderea drumurilor de îndată ce condiţiile meteorologice o vor permite.

Cea mai des vechiculată este varianta numirii unui premier independent, tehnocrat care să formeze un guvern apolitic dar cu susţinerea actualei coaliţii formată din PDL-UDMR-UNPR+Minorităţi.

Însă pe lista posibililor succesori ai lui Boc se află: Mugur Isărescu, Guvernator BNR, fost premeir în perioada 1999-2000, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, Lucian Croitoru, consilier BNR, Ionel Blănculescu, Călin Georgescu, secretar general al Asociaţiei pentru Clubul de la Roma. Însă se vehiculeză şi numele Ancăi Boagiu, Ministrul demisionar de la Transporturi.

Altă variantă luată în calcul ar fi, numirea lui George Maior, şef SRI sau a lui Răzvan ungureanu şef la SIE, în fruntea guvernului.

Astăzi la ora 12.00, Băsescu trebuia să se vadă cu PDL-UDMR-UNPR+Minorităţi iar la ora 13.00 cu liderii USL. Însă după anunţul demisiei lui Boc, întrevederile cu partidele politice de la Palatul Cotroceni au fost amânate.

Începutul sfârşitului pentru cabinetul Boc a fost pe 9 ianuarie când Băsescu a intervenit telefonic la Realitatea TV şi l-a atacat dur pe subsecretarul de stat Raed Arafat pe tema legii sănătăţii ce prevedea privatizarea serviciilor medicale de urgenţă.

Pa 10 ianuarie, Raed Arafat îşi prezenta demisia ca urmare a disputei cu Băsescu. Pe 11 ianuarie la Cluj Napoca se organizează un miting paşnic de susţinere a lui Arafat. A doua zi pe 12 ianuarie, la Târgu Mureş se organizează un amplu miting de protest care declanşează mai apoi manifestaţii în toate marile oraşe.

Pe 13 ianuarie bucureştenii încep să iasă în stradă, merg în Piaţa Universităţii iar mai apoi protestează la Palatul Cotroceni cerând demisia lui Traian Băsescu şi a lui Emil Boc.

Speriat de valul protestelor ce tindeau să ia amploare de la o oră la alta, Băsescu a ieşit în conferinţă de presă vineri seară pe 13 ianuarie şi a declarat că retrage legea sănătăţii aflată în dezbatere publică.

A fost primul pas făcut de Băsescu înapoi. Însă protestele nu au încetat, ba din contră s-au extins în peste 60 de oraşe din ţară.

Pe 17 ianaurie, la o săptămână de la demisia lui Arafat, de la Ministerul Sănătăţii, ca urmare a presiunilor venite din partea lui Băsescu, acelaşi preşedinte al României a decis să îl repună în funcţie pe fondatorul SMURD.

Cele două mici victorii nu i-au înduplecat pe protestatari care au continuat să iasă în stradă și să strige demisia lui Băsescu și Boc.

Pe 23 ianuarie în cadrul sesiunii extraordinare a Parlamentului României, Emil Boc l-a demis pe Ministrul de Externe, Teodor Baconschi întrucât acesta jignise protestatarii spunând că doar „mahalaua violentă și inept a ieșit să protesteze”.

A doua victorie repurtată de protestatari, tot pe 23 ianuarie, este amânarea cu un an a taxei de primă înmatriculare pentru mașinile vechi.

O victorie extrem de importantă s-a produs pe 25 ianuarie, când Curtea Constituţională a decis că alegerile locale cu cele palramentare nu vor mai fi comasate.

Însă demisia lui boc, de luni, 6 februarie, este una dintre cele mai mari succese a protestelor. Urmează ca încă două revendicări să se producă, anticipatele şi demisia lui Băsescu şi protestele vor înceta.

Emil Boc a anunţat luni dimineaţă, după şedinţa Coaliţiei de Guvernare că a decis să renunţe la mandatul de premier.

“Am depus mandatul Guvernului, pentru că nu mă agăţ de putere. Pentru mine contează prea puţin dacă mai rămân pe scaun câteva luni până la alegerile din luna noiembrie. Le mulţumesc românilor pentru că au salvat România, au salvat economia şi ţara de la colapsul economic. Politicienii doar şi-au făcut datoria. România s-a însănătoşit din punct de vedere economic. Noi am făcut curăţenie, am făcut ordine în finanţele ţării”, a spus Emil Boc.

După anunţul lui Boc, Elena Udrea a declarat, după că acesta “a făcut ce trebuie pentru ţară şi că se retrage ca să lase locul unui guvern mai bun“.

Liderii Opoziţiei se bucură că Boc a decis să îşi dea demisia şi speră ca acest lucru să fie pasul care va duce la anticipate.

“Se deschide calea către un proces de alegeri parlamentare care s-ar putea desfăşura la începutul primăverii. Acesta este mesajul ferm cu care vom merge la consultarile de la Palatul Cotroceni“, a spus Victor Ponta, liderul PSD.

Fostul Preşedinte al României, Ion Iliescu a spus că: Este un prim pas realist de înţelegere a unei cerinţe clare, care a venit insistent în ultima vreme, inclusiv la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. Însă, de fapt, cerinţa cea mai subliniată a fost demisia chiar a preşedintelui Traian Băsescu.

Liderul PNL, Crin Antonescu consideră demisia lui Boc un fapt bun pentru România.

“Este o victorie a tuturor celor care de la începutul acestui an au protestat, cerând o schimbare. Este plecarea celui mai incompetent, mincinos şi corupt guvern pe care l-a avut România după 1989. Este primul pas către soluţionarea crizei politice. Reprezintă deschiderea drumului către alegeri anticipate“, a spus Antonescu.

ANAF-ul  vrea ca toate persoanele fizice care au încheiat o tranzacţie imobiliară cu caracter comercial sunt obligate să achite TVA către stat, scrie Avocat TV.

Intră sub incidenţa acestei legi peraonele care au vândut cel puţin cinci locuinţe a căror valoare depăşeşte 35.000 euro.

Drept, urmare 24% din suma încasată se va vira statului român.

Dezvoltatorii imobliliari consideră aplicarea legii ca fiind retroactivă şi drept urmare este un abuz.

Statul vrea să coleteze TVA-ul de la dezvoltatorii imobiliar pentru a creşte încasările la buget.

Ssuma totală care ar trebui încasată în urma plătii TVA, reprezintă circa 0,5% din PIB.

Neplata acestui impozit are o prescriptie de 5 ani de la momentul încheierii tranzacţiei.

Însă dacă inspectorii fiscali cer returnarea TVA, prescripţia se anulează.

Atât Autostrada Soarelui cât şi 52 de drumuri naţionale sunt impracticabile la această oră din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Compania de drumuri a dispus închiderea circulaţiei rutiere pe următoarele drumuri naţionale:

1. 1.      A2 Bucureşti – Feteşti
2. 2.      DN 1D Albeşti – Urziceni
3. 3.      DN 22 Râmnicu Sărat – Băile şi Măcin – Tulcea – limita cu judeţul Constanţa
4. 4.      DN 23A Gologanu – Ciorăşti
5. 5.      DN 23B Măicăneşti – Ciorăşti
6. 6.      DN 2C Costeşti – Slobozia
7. 7.      DN 2N Bogza – Jitia
8. 8.      DN 2R Jitia – Vintileasca
9. 9.      DN 2B Buzău – Galaţi – frontiera cu Republica Moldova
10. 10.  DN 11A Bârlad – Oneşti
11. 11.  DN 2D Focşani – limita cu judeţul Covasna
12. 12.  DN 2M Focşani – Odobeşti – Coasa
13. 13.  DN 23 Focşani – Brăila
14. 14.  DN 2L Tişiţa – Panciu
15. 15.  DN 24 Tişiţa – Vaslui
16. 16.  DN 2 limita judeţului Ilfov – Adjud
17. 17.  DN 25A Fundeni – Năneşti
18. 18.  DN 2G Bacău – Comăneşti
19. 19.  DN 2F Bacău – Vaslui
20. 20.  DN 5A blocat în localitatea Izvoarele între km 22 şi km 25
21. 21.  DN 28A Târgu Frumos – Paşcani
22. 22.  DN 24C Vânători – Rădăuţi Prut
23. 23.  DN 15D Piatra Neamţ – Roman – Negreşti
24. 24.  DN 24A Murgeni – Huşi
25. 25.  DN 10 Buzău – Braşov
26. 26.  DN 1A Vălenii de Munte – Săcele
27. 27.  DN 7C Curtea de Argeş – Piscu Negru
28. 28.  DN 71 Moroieni – Sinaia
29. 29.  DN 22B Brăila – Galaţi
30. 30.  DN 24D Bârlad – Cuca – Tuluceni
31. 31.  DN 26A Oancea – frontieră cu Republica Moldova
32. 32.  DN 2A Urziceni – Hârşova
33. 33.  DN 31A Olteniţa – Mănăstirea
34. 34.  DN 3A Lehliu – Feteşti
35. 35.  DN 3B Călăraşi – Feteşti – Giurgeni Vadu Oii
36. 36.  DN 3 limită judeţ Ilfov – Călăraşi
37. 37.  DN 4 limită judeţ Ilfov – Olteniţa
38. 38.  DN 21 Brăila – Slobozia – Călăraşi
39. 39.  DN 25 Tecuci – Şendreni
40. 40.  DN 26 Galaţi – Oancea – Murgeni
41. 41.  DN 31 Cuza Vodă – Olteniţa
42. 42.  DN 41 Olteniţa – Daia
43. 43.  DN 1B Ploieşti – Mizil – Buzău
44. 44.  DN 21A Bărăganu – Ţăndărei
45. 45.  DN 22A Cataloi – limita cu judeţul Constanţa
46. 46.  DN 22D Măcin – Două Cantoane
47. 47.  DN 22E Brătianu – Gărvan
48. 48.  DN 22F Horia – Nalbant
49. DN 22 Măcin – Tulcea - limita cu judeţul Constanţa
50. DN 22A Cataloi – limita cu judeţul Constanţa
51. DN 22D Măcin – Două Cantoanţa
52.  DN 22E I.C.Brătianu – Garvăn
53. DN 22F Horia – Nalbant

Drumuri cu restricţii de circulaţie:

• DN 2 Bucureşti – limită judeţ Ialomiţa, restricţionat pentru vehicule cu MTMA mai mare de 3,5 tone
• DN 1A Blejoi – Vălenii de Munte, restricţionat pentru vehicule cu MTMA mai mare de 7,5 tone
• DN 2 Adjud – Bacău, restricţionat pentru vehicule cu MTMA mai mare de 7,5 tone
• DN2A Constanţa-Hârşova, restricţionat pentru vehicule cu MTMA mai mare de 3,5 tone
• A2 tronsonul Feteşti-Cernavodă, restricţionat pentru vehicule cu MTMA mai mare de 3,5 tone
• DN22C Cernavodă-Basarabi, restricţionat pentru vehicule cu MTMA mai mare de 3,5 tone
• DN3 Basarabi – Constanţa,  restricţionat pentru vehicule cu MTMA mai mare de 3,5 tone

Salarii nesimțite și la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Forul care controlează judecătorii și procurorii este stat în stat și își alocă salarii exorbitante în comparație cu cele ale Președdintelui României sau ale judecătorilor de la Înalta Curte.

Potrivit listei publicate de site-ul lumeajustitiei.ro, cel mai mare salariu în CSM  îl are este Gratianei Isac, procuror sef birou la DIICOT. Doamna procuror încasează 17.717 lei în fiecare lună.

Procurorul Bogdan Licu, o secondează pe șefa DIICOT cu un salariu net lunar de 16.847 lei.

Mona Pivniceru, judecător de Înaltă Curte de Casatie și Justiție, are un salariu de doar 15.233 lei.

În timp ce actualul presedinte al CSM, Alina Ghica primește 13.394 lei net iar vicepreședintele CSM procurorul Oana Schmidt-Haineala are un salariu de 12.930 lei.

Procurorul Florentina Gavania, fost prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 6, încasează lunar 15.317 lei net lunar.

Judecătorul de Judecătorie Oradea, Cristi Vasilică Danilet încasează în fiecare lună 15.018 lei.

Judecatorul Horatius Dumbravă, primește lunar ca membru CSM, 12.981 lei net.

Judecatorii Adrian Toni Neacsu si Alexandru Serban sunt incadrati la CSM cu acelasi salariu, 12.466 lei.

Procurorul George Bălan și judecătorul ICCJ Mircea Aron, încasează lunar fiecare câte 14.131. lei.

Judecătorul Marius Tudose, membru CSM, încasează în fiecare lună 13.287 lei.

Judecătorul Ana Cristina Lăbuș are un salariu de 13.154 lei net.

Trimis în România să ia la puricat guvernul și să vadă dacă oficialii români își respectă angajamentele, Jefrey Franks petrece de zor pe banii românilor în timp ce aceștia protestează în stradă cerând demisia lui Boc și Băsescu.

În weekend-ul trecut, șeful delegației FMI, a mers la un chef pe Valea Prahovei, unde s-a prins într-o horă alături de şeful ANAF, Sorin Blejnar, şi de primarul din Buşteni, Emanoil Savin, potrivit România TV.

Potrivi unor imagini filmate de un amator, Jeffrey Franks a învățat să joace hora românească alături de președintele ANAF, Sorin Blejnar.

Duminică, în cadrul conferinței de presă, Franks a declarat că: Duminica trecută după ce am lucrat la centrul BNR din Sinaia am fost invitat la o masă tradiţională care m-a ajutat să apreciez mai mult bunătăţile româneşti. Eu sunt o persoană religioasă, sunt mormon. Eu nu beau alcool, cafea, nu fumez, conştiinţa mea este curată.

Însă angajații FMI nu au voie să petreacă pe banii statului pe care îl controlează. Europarlamentarul Corina Crețu i-a trimis o scrisoare Directorului General al FMI, Cristine Lagardere în care îi cere o reacție cu privire la comportamentul lui Jeffrey Franks în România.

După ce a devenit celebru cu ”branconaj”, ”impetuos” , ”complect” și ”criminologen”, Igaș se face încă odată de râs. Duminică seară în cadrul videoconferinței cu prefecții, Igaș a spus că în ţară temperaturile sunt destul de scăzute, de „minus zero grade“.

Gafa de duminică vine la o zi după ce sâmbătă a declarat că: cetățenii să nu încerce în această perioadă sau să nu plece la drum dacă nu este IMPETUOS necesar.

 Și tot sâmbătă Igaș a declarat în videoconferința cu prefecții că: nicio localitate nu este vădită de energie electrică.

De 24 de zile, fie vânt, fie ploaie, ger sau ninsoare, românii au continuat să iasă în stradă și să își strige nemulțumirea.

În București, la Piața Universității, zilnic cel puțin 200 de persoane au strigat ”Jos Băsescu!”, ”Jos Guvernul Boc”, ”Ieși afară, javră ordinară!”.

Duminică, protestatarii de la București au vneit cu mai multe perechi de pantofi în semn de protest față de declrațiile Ministrului Elena Udrea care le transmitea protestatarilor să meargă la muncă și să nu mai protesteze.

Prin acest gest, protestatarii au vrut să-i dea ”papucii” lui Udrea din Guvern. Condițiile meteo nefavroablie au făcut ca numărul protestatarilor să scadă, însă odată cu îndreptarea vremii numărul acestora va crește înzecit.

Protestatarii de la Piața Universității aud eclarat duminică că nu renunță la proteste până când Băsescu, Boc și Udrea nu pleacă de la conducerea țării.