În urma analizei datelor economice preliminate pe întregul an s-a constatat că, faţă de ţintele stabilite, nivelul arieratelor a scăzut de la 10.017 milioane lei la 8.481 milioane lei pentru cele opt companii monitorizate în 2011, respectiv Termoelectrica, ELCEN, Compania Naţională a Huilei, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, OLTCHIM, Complexul Energetic Turceni, Electrica Furnizare Transilvania Nord şi Electrica Serv.

Însă ţintele operaţionale de pierderi au fost depăşite cu 7%. Cu toate acestea  reprezentanţii FMI au considerat obiectivul îndeplinit, întrucât procedurile privind ajutorul de stat pentru OLTCHIM vor fi finalizate după vizita FMI, iar Electrica Serv a înregistrat pierderi înainte de reorganizarea prin divizare.

Patru dintre cele opt companii monitorizate, ELCEN, Complexul Energetic Turceni, SNLO si Electrica Furnizare,  au realizat profit la finalul anului 2011.

Ministerul Economiei şi-a luat angajamentul în faţa oficialilor FMI să demareze procese de privatizare după cum urmează: SNGN Romgaz SA (15%), CNTEE Transelectrica SA (15%), SNTGN Transgaz SA (15%), CN Hidroelectrica SA (10%), CN Nuclearelectrica SA (10%), companiile de distribuţie Electrica (pachet minoritar), Oltchim SA (pachet majoritar), Electrica Furnizare SA (pachet majoritar), companiile rezultate în urma divizării Electrica Serv SA (pachet majoritar), CupruMin SA (pachet majoritar).

În privinţa introducerii managementului profesionist la primele patru companii cu capital majoritar de stat, urmează să fie semnate contractele cu companiile internaţionale de recrutare până la 15 februarie şi, până la finele lunii martie, să fie instalaţi noii manageri la Oltchim SA Electrica Furnizare SA, CN Romarm şi CN Hidroelectrica.

Jeffrey Franks  nu este de acord cu menţinerea în funcţiune a contractelor prin care se furnizează energie ieftină de la Hidroelectrica anumitor firme.

Minsitrul Economiei Ion Ariton a spus delegaţiei FMI că va monitoriza în continuare contractele de energie ale Hidroelectrica, încheiate în afara burselor de specialitate.

Cu toate acestea, delegatia FMI a cerut intensificarea eforturilor pentru identificarea unor soluţii în vederea rezilierii în cel mai scurt timp a acestor contracte.

Hidroelectrica, a anunţat încă din decembrie 2011 că va rezilia toate contractele încheiate în afara bursei de energie OPCOM la “primul termen posibil”. Adică nu mai devreme de 2018.

Cel mai mare beneficiar al curen­tului ieftin de la Hidroelectrica a fost combinatul Alro Slatina.

Nick Santino, cunoscut mai ales pentru rolurile sale din seriale precum „Guiding Light”, ”Gossip girl” sau “NYPD Blue”, s-a sinucis, înghiţind mai multe pastile.

„Rocco a avut încredere în mine şi eu l-am trădat”, a scris Santino în biletul de adio.

Actorul a fost nevoit să îşi eutanasieze câinele întrucât proprietarul clădirii în care locuia Santino a impus reguli stricte referitoare la animale.

După mai multe plângeri la poliţie, Santino şi-a eutanasiat câinele chiar în ziua în care actorul  împlinea 47 de ani.

Veniturile bugetare din impozitul pe profit şi pe câştigurile de capital plătite de oamenii de afaceri au însumat 10,3 miliarde de lei, adică 2,6 miliarde euro. Asta înseamnă că întreprinzătorii au plătit la stat peste 7 milioane de euro în fiecare zi din cele 365 ale anului trecut, numai la această categorie.

Alt exemplu: contribuţiile de asigurări sociale plătite de angajatori au însumat 5,3 miliarde de euro, adică 14,7 milioane de euro pe zi. În 2010, ei plătiseră 13,3 milioane de euro pe zi, adică 4,8 miliarde de euro în întregul an.

În cazul autorizaţiilor şi taxelor de utilizare a bunurilor, care au însumat, potrivit execuţiei bugetare comunicate de Finanţe, 5,1 miliarde de euro în 2011, putem spune că întreprinzătorii au plătit 14 milioane de euro pe zi numai la această categorie fiscală. În 2010, plătiseră ceva mai mult, respectiv 16,1 milioane de euro pe zi (5,8 miliarde de euro în întregul an).

Iată cât au plătit oamenii de afaceri la stat în 2011:

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 181,6 miliarde lei au fost cu 7,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent în termeni nominali şi cu 0,3 puncte procentuele ca pondere în PIB.

Încasările au crescut datorită TVA-ului, cu 22,1%, a impozitului pe venit cu 6,2% şi a contribuţii de asigurari sociale cu 10,8%.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 205,4 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 1,5% faţă de anul precedent.

Creşterea s-a înregistrat în principal la proiectele finanţate din fonduri UE, cu 47,0% mai mari faţă de anul 2010 şi dobânzi cu 22,1 %.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 7,5% faţă de anul precedent, datorită plăţilor pentru servicii medicale şi medicamente. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la bugetele locale (12,7%)  ca urmare a preluării spitalelor de către administraţiile locale.

Sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent au fost cheltuielile de personal  (-10,1%), subvenţii (-4,9%) şi asistenţă socială (- 0,9%).

Cheltuielile  pentru   investiţii  care  includ  cheltuielile  de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 37,8 miliarde lei, faţă de 33,7 miliarde lei înregistrate pe anul precedent.

FMI a declarat că recomandă Guvernului României creşterea salariilor şi pensiilor în 2012.

Reprezentanţii delegaţiei FMI la Bucureşti au recomandat ca în 2012, guvernul să crească uşor salariile şi pensiile, întucât îngheţarea acestora va face bugetul mai constrângător, cu efecte negative asupra cererii interne şi creşterii economice.

În replică, Emil Boc a declarat marţi, de la tribuna Parlamentului că nu sunt bani la buget pentru măriri de salarii şi pensii.

Decizia autorităţilor de la Bucureşti de a ţinti un deficit de 1,9% din PIB pe cash face foarte probabilă atingerea ţintei de deficit de 3% potrivit metodologiei UE, însă acest lucru va avea anumite consecinţe, se arată în raportul elaborat de experţii Fondului Monetar Internaţional în urma celei de-a treia evaluări a acordului de supraveghere preventivă, care s-a derulat la sfârşitul anului trecut.

Mare parte din bani s-au dus către primăriile din arcul guvernamental pentru achitarea facturilor restante către firmele care au efectuat lucrări în 2011 cât şi pe facturile de încălzire centralizată.

Foarte multe plăţi s-au făcut între Crăciun şi Revelion, când toată lumea era cu gândul la sărbători şi nu la cum risipeşte Guvernul Boc, banii publici.

Media cheltuielilor lunare din 2011 a fost de circa 14 mld. lei (3,3 mld. euro), însă în decembrie saltul a fost la 6 mld. euro.

Astfel că deficitul a sărit într-o singură lună de la nivelul de 2,98% înregistrat în noiembrie la 4,35% din PIB.

Deficitul bugetului general consolidat a fost anul trecut de 4,35% din Produsul Intern Brut, uşor sub ţinta de 4,4% din PIB convenită de Guvern cu FMI.

Cifra exactă va fi cunoscută după 25 ianuarie, când Finanţele vor centraliza toate datele.

La doar două zile de la aflarea veştii că au fost amendate cu o sumă record de către Consiliul Concurenţei, companiile petroliere din România au scumpit azi iar preţul carburanţilor.

Compania OMV Petrom a mărit preţul benzinei cu 9 bani/litru, în timp ce motorina va putea fi achiziţionată la un preţ cu 26 de bani mai mult pe litru.

Aceasta este cea de-a treia scumpire aplicată carburanţilor de către Petrom, de la începutul anului.

Reprezentanţii companiei Petrom, au negat că modificarea preţurilor ar avea legătură cu amenda aplicată de Consiliul Concurenţei. Aceştia spus că scumpirea are la bază evoluţia cotaţiilor produselor petroliere din ultimele două luni.

Potrivit anchetei realizate de Consiliul Concurenţei, firmele OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol, Moll şi Eni au avut o înţelegere care ar fi avut ca rezultat retragerea de pe piaţă a sortimentului de benzină Eco Premium, care era mult mai ieftin decât alte sortimente de benzină.

Drept urmare au primit o amendă în cuantum de până la 3% din cifra de afaceri din 2010.

În urma verificărilor efectuate de inspectorii Curții de Conturi, s-a constatat că oficialii CFR SA au cheltuit ilegal 13,4 miloane euro din creditul acordat de Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională pentru modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa.

Din totalul sumei cheltuite ilegal, 10,65 milioane euro au fost utilizaţi pentru achiziţia a 16 vehicule de întreţinere a căii ferate, care însă nu făceau obiectul acordului de împrumut, iar 2,81 milioane euro reprezintă plăţi necuvenite către constructori.

Plăţile către contructori au fost realizate prin introducerea incorectă în devizele ofertă ale constructorilor, la articole generale, a unor cheltuieli destinate consultantului şi experţilor CFR.

Drept urmare, Curtea de Conturi a sesizat organele de urmărire şi cercetare penală.

Ultimele date oferite de Institutul Naţional de Statistică cu privire la veniturile românilor în trimestrul III din anul 2011, indică faptul că suntem în continuare săracii Europei, cu un venit de circa 700 lei(161 euro) pe membru de familie. Însă cheltuielile au fost cu 54 de lei mai mari faţă de venitul mediu.

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2011, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2402 lei pe gospodărie şi 835 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2012 lei lunar pe gospodărie (700 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 390 lei lunar pe gospodărie (135 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (50,0% din veniturile totale ale gospodăriilor, pondere în creştere cu 2,4 puncte procentuale faţă de trimestrul I şi cu 1,4 puncte procentuale faţă de trimestrul II 2011).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (24,0%), veniturile din agricultură (3,6%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (16,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,4%).

În trimestrul III 2011, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 24,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 9,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,4% din salarii, de 23,4% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,1% din total .

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,3% din totalul veniturilor.

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul III 2011, în medie, de 2167 lei lunar pe gospodărie (754 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,2% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2011, în medie, 40,8% din consumul gospodăriilor, în scădere cu 1,2 puncte procentuale faţă de trimestrul I şi, respectiv, cu 2,5 puncte procentuale faţă de trimestrul II 2011.

În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,1%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,0%) şi cele pentru educaţie (0,4%).